BT: "Costul finanţării pe termen lung, în scădere puternică"

Curba randamentelor din România s-a deplasat în jos săptămâna trecută, pe fondul ameliorării percepţiei de risc din pieţele financiare internaţionale şi perspectivelor de relansare rapidă a economiei după punctul de minim înregistrat în aprilie, arată într-o analiză Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania.

Acesta notează: "Se evidenţiază declinul ratei de dobândă la 10 ani cu 43 puncte bază la 4,075%, minimul din 11 martie. (...) Semnalele de redinamizare a economiei, programul de quantitative easing al BNR şi ameliorarea climatului din pieţele financiare internaţionale au determinat deplasarea în jos a curbei randamentelor în această săptămână, rata de dobândă la 10 ani scăzând cu 9,5% la 4,075% (declin cu 7,6% în 2020). Spread-ul de dobândă s-a redus cu 22,8% la 1,34 puncte procentuale".

Rata de dobândă la 10 ani a continuat ieri declinul, coborând la 3,970%, după decizia Băncii Naţionale (BNR) de tăiere a dobânzii de referinţă de la 2,00% la 1,75%, banca semnalând totodată continuarea operaţiunilor repo şi cumpărările de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, precum şi menţinerea rezervelor internaţionale la un nivel optim.

Presiunea pe curs a revenit însă ca urmare a reducerii dobânzii-cheie, cursul euro/leu urcând pe piaţa valutară internaţională la 4,8680 lei doar pentru a fi readus (la ora 13:00) în zona de 4,84 lei de către BNR, zonă apărată de banca centrală în trecut şi unde cursul s-a tranzacţionat stabil în ultima jumătate din luna mai.

"În România, încrederea în economie a crescut în mai, în contextul reluării graduale a activităţilor. De asemenea, cheltuielile de capital ale statului au urcat cu 27,7% an/an la patru luni, evoluţie care exprimă premise de redinamizare a economiei pe termen scurt. Pe de altă parte, managerii se aşteaptă la scădere în industrie şi servicii şi la consolidare în construcţii şi comerţ pe termen scurt, iar autorizaţiile de construire clădiri rezidenţiale s-au redus cu 11,4% an/an la patru luni. Totodată, creditul neguvernamental s-a ajustat cu un ritm lunar de 0,5% (dinamica an/an la 5,7%, minimul din decembrie 2017), pe fondul resimţirii pandemiei şi consecinţelor acestui şoc. De asemenea, rata creditelor restante a crescut de la 2,49% în martie la 2,53% în aprilie, maximul din ianuarie. Pe de altă parte, depozitele neguvernamentale au urcat cu 0,7% lună/lună şi cu 12,2% an/an la 378,4 miliarde de lei (maxim istoric) în aprilie. Nu în ultimul rând, deficitul bugetar s-a intensificat la 2,48% din PIB la patru luni", punctează analistul, care mai notează că statul a atras săptămâna trecută 1,2 miliarde de lei prin titluri scadente în aprilie 2024 la un cost mediu anual de 3,74% şi că în luna mai Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 7,7 miliarde de lei pe piaţa internă (cu 70% peste volumul programat) şi cu 3,3 miliarde de euro pe pieţele internaţionale.

În această săptămână, MFP a planificat licitaţii cu titluri scadente în iulie 2027 (805 milioane de lei) şi octombrie 2023 (575 milioane de lei). În iunie sunt programate licitaţii pe piaţa internă în volum de 5 miliarde de lei din care 1,1 miliarde de lei prin certificate.