Reporter: În ce mod sunt afectate obiectivele de investiţii de criza energetică, de inflaţie şi de dobânzile crescute din piaţă?
Florin Birta: Începând cu anul 2022, pe lângă efectele post-pandemice şi cele ale conflictului militar care se desfăşoară pe teritoriul Ucrainei, a trebuit să facem cu toţii faţă unor noi provocări generate de majorările de preţuri, începând de la materialele de construcţii şi continuând cu cele ale energiei electrice, carburanţilor, gazelor naturale.
Bugetele publice au resimţit direct presiunea, prin creşterea cheltuielilor publice în general, dar mai ales a costurilor investiţiilor publice. Municipiul Oradea are în implementare proiecte de investiţii complexe, cu valoare mare, care au fost afectate direct de noile provocări, indiferent de stadiul în care se găseau aceste proiecte.
Am fost nevoiţi să reluăm proceduri de licitaţie în cazul proiectelor ale căror costuri estimate nu au avut ofertanţi, am modificat peste 150 de contracte aflate în implementare pentru a oferi executanţilor posibilitatea ajustării situaţiilor de lucrări şi am contractat credite bancare pentru a acoperi costurile suplimentare ale lucrărilor.
Fiind conştienţi de impactul asupra antreprenorilor a crizelor combinate (energetică, inflaţionistă, monetară) a trebuit să dăm dovadă de multă flexibilitate în relaţia cu contractorii primăriei, pentru a ne asigura că toate contractele vor fi duse la bun sfârşit.
Reporter: Ce obiective de investiţii aveţi pentru anul în curs?
Florin Birta: Primăria Oradea are în curs de execuţie foarte multe proiecte, mai jos enumerăm doar câteva dintre ele:
- Coridorul de mobilitate urbană Nufărul - Cantemir, proiect aflat în faza de finalizare;
- Coridor de mobilitate urbană durabilă în Piaţa Emanuil Gojdu din Oradea - Etapa I+II, prin care se realizează şase pasaje subterane;
- Se execută lucrările de amenajare a celor trei piaţete din cadrul proiectului "Mobilitate policentrică în Municipiul Oradea - coridor Magnolia, Cazaban, Nufărului";
- Reabilitarea energetică a Spitalului Municipal Gavril Curteanu, derulare;
- Reabilitarea energetică a Spitalului Judeţean de Urgenţă, în derulare;
- Continuă lucrările la viitoarea parcare de tip park&ride din Piaţa Emanuil Gojdu;
- Dezvoltarea incubatorului de afaceri Cresc Oradea Mare, care va găzdui firme din domeniul creativ, precum dezvoltare de software pentru design, creaţie, animaţie, dar şi alte domenii creative;
- Piaţa Cetate - S-au aprobat hotărârile privind documentaţia DALI de avizare a lucrărilor de investiţie privind restaurarea şi reconstruirea corpului C1 de la Piaţa Cetate şi indicatorii tehnico-economici la faza proiect tehnic de execuţie pentru întregul obiectiv care cuprinde reconstruirea centrului de antreprenoriat din Piaţa Cetate;
- Valorificarea energiei geotermale în asociaţie cu pompe de căldură, pentru producerea agentului termic pentru încălzire şi apă caldă în cartierul Nufărul I - Oradea;
- Continuă lucrările la cea de-a treia etapă de înlocuire a reţelelor de termoficare din oraşul Oradea;
- Spitalul de boli infecţioase şi pneumologie de pe str. Vlădeasa - faza de evaluare oferte.
Reporter: Ce investiţii de tip smart implementaţi?
Florin Birta: Dintre proiectele de tip smart city enumerăm:
1.1. Proiectul: "Soluţii informatice integrate pentru simplificarea procedurilor administrative si reducerea birocratiei la nivelul Municipiului Oradea", finanţat din fonduri europene prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă, în valoare de 2.990.561,63 lei. Proiectul a fost finalizat în anul 2022.
1.2. Proiectul: "Acţiuni de Simplificare a Procedurilor Administrative şi de Planificare Strategică pentru cetăţenii din Municipiul Oradea şi Zona Metropolitana", ce cuprinde şi realizarea unei platforme GIS în valoare de 1.378.958 lei. Stadiul acestuia este etapa de pregătire achiziţie platformă. Proiectul este finanţat din fonduri europene, prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă.
1.3. Proiectul "Implementare sistem de management al traficului la nivelul Zonei Metropolitane Oradea - etapa 1" este aprobat pentru finanţare prin PNRR şi are o valoare de 6.297.363,98 lei.
1.4. Proiectul "Implementare sistem de management al traficului la nivelul Zonei Metropolitane Oradea - etapa 2" este aprobat pentru finanţare prin PNRR şi are o valoare de 6.297.363,98 lei.
Oradea Wifi City - infrastructură publică de hotspoturi wifi instalate în locaţii fixe şi mobile pentru acces la servicii digitale furnizate în Oradea.
De asemenea, din bugetul local, sunt finanţate următoarele proiecte:
- Soft administrare parcări PARKING ORADEA - 325.000 lei;
- Licenţe software aplicaţii parcări - 100.000 lei;
- Aplicaţie digitală programe culturale şi evenimente sportive - 100.000 lei;
- Dezvoltare site nou pentru Primăria Oradea - 210.000 lei;
- Centru de arhivare - 400.000 lei.
Reporter: Care este bugetul total de investiţii pentru acest an şi ce surse de finanţare aveţi?
Florin Birta: Primăria Oradea are un buget record pentru anul 2023, de circa 2,43 miliarde lei, din care suma dedicată investiţiilor se ridică la aproximativ 1,15 miliarde lei.
Cele mai importante investiţii pe care Primăria Oradea le derulează în acest an sunt:
- Reabilitarea sistemului de termoficare urbană - etapa III;
- Valorificarea energiei geotermale în cartierul Nufărul I;
- Coridorul de mobilitate urbană durabilă din Piaţa Emanuil Gojdu - etapa 1;
- Coridorul de mobilitate urbană durabilă din Piaţa Emanuil Gojdu - Piaţa Cetate, Oradea - etapa 2;
- Mobilitate policentrică în municipiul Oradea - coridor Magnolia, Cazaban, Nufărului;
- Creşterea performanţei energetice la Spitalul Clinic Municipal G. Curteanu;
- Construire cămine C1, C2 - Campus universitar;
- Unitate de producţie cogenerare de înaltă eficienţă pentru înlocuirea blocului 1 existent (Grup 7 Proiectare+ Execuţie+ Supervizare);
- Construire drumuri colectoare şi pasaj pentru Centrul de Transport Intermodal (execuţie lucrări);
- Educaţie digitală în învăţământul preuniversitar din municipiul Oradea;
- Amenajare zonă publică peste parcarea de pe str. Independenţei.
Programul de investiţii este susţinut în principal din surse nerambursabile, credite bancare, bugetul local şi subvenţii de la bugetul de stat
Sursele de finanţare se împart după cum urmează:
- Surse nerambursabile - 377.276.460 (34%);
- Surse proprii ale instituţiei - 21.018.730 (2%);
- Bugetul local - 238.006.160 (21%);
- Bugetul de stat - 159.492.770 (14%);
- Credite bancare - 274.939.710 (25%);
- Fondul IID - 46.724.620 (4%).
Reporter: Care sunt domeniile prioritare de investiţii?
Florin Birta: Administraţia publică locală pune pe primul loc comunitatea şi nevoile acesteia, astfel că toate proiectele, indiferent că e vorba de infrastructură rutieră, investiţii în educaţie, realizarea de coridoare şi spaţii verzi, sistemul public de sănătate, dezvoltare economică ş.a., sunt tratate cu aceeaşi responsabilitate.
Pentru identificarea listei de proiecte strategice, în cadrul Strategiei Urbane a Municipiului Oradea şi a Zonei Metropolitane Oradea pentru perioada 2021 - 2027 (https://www.oradea.ro/fisiere/module_fisiere/38112/SIDU%20Oradea.pdf) a fost utilizat pragul de 791.775.749 euro, reprezentând bugetul estimat pentru investiţii de capital în perioada 2021-2030 pentru delimitarea, pornind de la lista proiectelor prioritizate, a listei de proiecte strategice faţă de lista de proiecte de rezervă.
Reporter: Ce probleme şi ce obstacole legislative întâmpinaţi în activitatea dumneavoastră?
Florin Birta: Probleme/obstacole de tip legislativ. Transferul de la autorităţile centrale de atribuţii/competenţe în sarcina autorităţilor publice centrale nu sunt urmate întotdeauna de transferuri de resurse financiare în echivalent. Spre exemplu, decizia Guvernului şi a Parlamentului de a asigura gratuitate la transportul elevilor s-a implementat prin transferarea către bugetul local a unei sume de 30 lei/elev/lună în 2022 şi 50 lei/elev/lună în 2023, dar abonamentul unui elev pentru transportul public din Oradea este 80 lei/lună, diferenţa trebuie să o suporte bugetul local.
Ajustările preţurilor contractelor de lucrări, ajustări reglementate de acte normative, utilizează formule cu indici complecşi, cu publicare de către INS de cele mai multe ori ulterioară faţă de momentul ajustării. Acest lucru impune reluarea calculelor la fiecare nouă publicare a INS, pentru fiecare decontare realizată şi pentru fiecare contract aflat în derulare. Riscul de eroare şi resursele umane utilizare sunt mari.
Utilizarea în continuare de către autorităţile centrale, la selectarea finanţărilor nerambursabile a criteriului "primul venit, primul servit". Acest criteriu conduce la finanţarea unor proiecte cu rezultate finale inferioare altor proiecte, la proiecte de finanţare cu documentaţii tehnice realizate în grabă şi care pot să conducă ulterior la necesitatea corectării lor etc.
Reporter: Mulţumesc!
(Interviu preluat din revista BURSA Construcţiilor)