BUGETUL 2012 PENTRU AGRICULTURĂ - CEL MAI SĂRAC DUPĂ 1989 Sistemul de irigaţii, din fonduri structurale - prima prioritate a MADR

• Interviu cu Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR

Reporter: Încep prin a vă întreba care sunt priorităţile mandatului dumneavoastră şi care sunt cele mai importante nevoi ale domeniului agricol?

Daniel Constantin: Din păcate, în agricultură avem foarte multe nevoi şi cred că nu avem timp suficient să vorbim despre toate acestea. Cât priveşte mandatul meu de şase luni, vreau să stabilesc priorităţi pentru încă un mandat. Pentru că în agricultură am avut foarte mulţi miniştri în ultimul timp, nu avem o strategie pe termen lung. Cu toate acestea, şi în sectorul agricol investitorii au nevoie de predictibilitate şi, dacă nu exis-tă o strategie pe termen mediu şi lung, nu putem vorbi de predictibilitate. Aşadar, România trebuie să-şi definească priorităţile privind dezvoltarea pe agricultură. Trebuie să prioritizăm agricultura în funcţie de ceea ce se cere pe piaţă.

Reporter: Şi ce se cere în piaţă?

Daniel Constantin: Sunt foarte multe lucruri, dar vă dau un singur exemplu: în prezent, trebuie să ne orientăm spre vaca de carne. Am văzut că sunt fermieri care se îndreap-tă către acest lucru. Producţia din România nu este suficientă, în momentul de faţă, pentru a acoperi nevoile pe care le au procesatorii, plus că există şi un mare potenţial de export pe această zonă.

Trebuie să dezvoltăm acest domeniu de activitate care este cerut pe piaţă. Ne gândim să-l sprijinim, prin fonduri europene. Să stimulăm orientarea crescătorilor de bovine care, în mod tradiţional, au mers pe producţia de lapte, să se îndrepte către producţia de carne. Cred că aceasta va fi o nişă.

Reporter: Revenind la priorităţile dumneavostră ca ministru...

Daniel Constantin: Revenind, în aceste şase luni de zile îmi propun să pun bazele unui proiect de refacere a infrastructurii de irigaţii - un proiect finanţat din fonduri europene care va începe să se deruleze de la 1 ianuarie 2014. Este un proiect unic pentru România şi un proiect unic pentru ţările din UE. Doar Portugalia a avut o mică componentă de finanţare a sectorului de irigaţii, în baza căreia şi noi ne fundamentăm cererea către Comisia Europeană, pentru a finanţa, din fonduri structurale şi nu din fondurile pentru agricultură, acest sector.

Reporter: Aţi demarat procedurile necesare în acest sens?

Daniel Constantin: Sigur. Am discutat cu domnul Leonard Orban (n.r. ministrul Afacerilor Europene - MAEur), cu domnul Răzvan Cotovelea (n.r. secretar de stat în MAEur) şi deja s-a transmis către Bruxelles intenţia noastră de a finanţa acest sector, pentru a fi prinsă în obiectivele strategice de finanţare ale Comisiei Europene din fonduri structurale.

Reporter: Care sunt obiectivele clare ale proiectului?

Daniel Constantin: Un studiu recent al Băncii Mondiale arată că se poate reface infrastructura necesară pentru a iriga peste 800.000 de hectare cu 400 de milioane de euro. Este unul din obiectivele pe care se va canaliza acest program special, al doilea obiectiv fiind pentru alimentarea sursei de apă, fie că ne referim la canalul Siret-Bărăgan, fie la alte forme de a avea acces la apă - judeţene, regionale etc.

Reporter: Pe lângă sistemul de irigaţii, ce alte segmente agricole se mai află pe ordinea dumneavoas-tră de zi?

Daniel Constantin: Un alt obiectiv al meu vizează crearea unor depozite de legume-fructe. Analizăm în aceste zile posibilitatea unui parteneriat public-privat în acest domeniu.

Reporter: Sunt investitori interesaţi de un astfel de parteneriat?

Daniel Constantin: Absolut. Este o necesitate a pieţei. Există şi varianta ca aceste depozite să fie finanţate ca sub-măsură în cadrul măsurilor prin care sunt alocate fonduri din Programele de Dezvoltare Rurală. Acum, lanţul de la produs la consumator este rupt chiar în această zonă. Există o producţie destul de bună de produse-fructe, dar nu este valorificată din două motive - pe de o parte, nu există acea etichetare, sortare, ambalare a produselor, pentru a ajunge în hypermaketuri, pe de altă parte nu există un spaţiu cu atmosferă controlată, pentru ca viaţa legumelor şi fructelor să fie ceva mai mare. Nu este încă dezvoltată nici reţeaua de colectare la nivel de ţară a acestor produse. După ce vom realiza aces-te depozite, sunt convins că se va dezvolta şi o piaţă de colectare pentru legume şi fructe.

Reporter: Care sunt obiectivele legate de absorbţia fondurilor europene?

Daniel Constantin: Absorbţia fondurilor europene reprezintă o altă prioritate pe care o am. Cu toate că pe agricultură am accesat ceva mai multe fonduri decât în alte domenii, cred că şi aici se pot face mai multe lucruri. Sunt câteva măsuri pe care le-am luat - în primul rând să ne menţinem targetul pe care ni l-am propus, de 2,5 miliarde euro, sumă care se compune din 1,4 miliarde pe dezvoltare rurală şi 1,1 miliarde pe Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

O altă prioritate se referă la noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, care aş dori să finanţeze, aşa cum a făcut-o şi până acum, în mod tradiţional, agricultura, dar să pună accent pe ceea ce înseamnă dezvoltarea satului româ-nesc, în vederea micşorării decalajelor între mediul rural şi mediul urban.

Totodată, suntem un stat activ în ceea ce înseamnă reforma Politicii Agricole Comune (PAC). Ne vom lupta pentru reforma PAC; în aces-te zile discutăm despre cum ar trebui să arate PAC după 2014. Ne luptăm să sprijinim atât fermele mici care au dificultăţi în a accesa şi a cere sprijinul pe suprafaţă, dar şi fermele mari care sunt afectate, oarecum, de plafonarea care se impune prin PAC, dar care, prin poziţiile pe care le are statul român, pot beneficia de acei bani, chiar dacă nu direct pe suprafaţă, ci prin proiecte.

Reporter: Crescătorii de porci s-au plâns, recent, că exportul cărnii de porc poate fi făcut "doar pe hârtie", fermierii rămânând neputincioşi în faţa condiţiilor "draconice" impuse în acest sens. Cum comentaţi?

Daniel Constantin: Întotdeauna am încercat să fim alături de toţi crescătorii, pentru a avea acces pe toate pieţele. În cam toate domeniile, însă, nu toată lumea poate să corespundă. În acest an există un sprijin care se acordă pentru crescătorii de porci şi crescătorii de păsări. Guvernul anterior s-a angajat că va sprijini aceste două sectoare până la sfârşitul anului 2012, cu toate că bugetul prevăzut nu a fost decât pentru un trimestru şi jumătate. Am negociat cu CE să finanţăm în continuare sectorul de porci, pe bunăstare, din fonduri europene. Este adevărat că există un procent (1-2%) din cei care au beneficiat până acum de sprijin care nu vor mai beneficia, pentru că sunt ceva mai restrictive condiţiile. La păsări, un procent mai mare din cei care au trecut de la sprijinul acordat de la bugetul de stat la sprijinul pe bunăstare nu mai are acces la aceşti bani (fiind vorba despre fonduri europene şi condiţiile sunt mai restrictive). Referitor la exporturi, vom analiza situaţia şi cred că vom face progrese semnificative astfel încât toţi cei care doresc să facă exporturi cu carne de porc să şi reuşească acest lucru.

Reporter: Cum va fi acest an din punct de vedere agricol?

Daniel Constantin: Anul 2011 a fost un an agricol foarte bun, pentru că, în primul rând, am avut ploi la timp. Anul 2011 a salvat indicatorii macro-economici ai ţării. La sfârşitul lui 2011, când am însămânţat culturile de toamnă, am avut secetă şi rapiţa a fost afectată în proporţie de 90%. Eu, însă, nu m-aş îngrijora foarte tare pentru ceea ce urmează. Cred că producţia din acest an va fi doar uşor mai mică decât cea din 2011, lucru care nu cred că poate avea repercusiuni în ceea ce înseamnă preţurile produselor. A plouat când a trebuit, iar ploile care au fost, chiar dacă au produs anumite daune, per ansamblu cred că au făcut bine agriculturii. Culturile de primăvară au avut apă când a trebuit. Astfel, consider că, în final, vom ieşi pe plus.

Reporter: Înseamnă că semne bune anul are...

Daniel Constantin: Se pare că da.

Reporter: Fostul ministru al agriculturii Valeriu Tabără era un susţinător al organismelor modificate genetic (OMG). Dumneavoastră cum vedeţi cultivarea de OMG la noi?

Daniel Constantin: România trebuie să se alinieze la ceea ce spune UE din punctul de vedere al organismelor modificate genetic. Comunitatea Europeană, în momentul de faţă, spune că permite cultura unui hibrid de porumb. Atât, pentru moment, şi nimic mai mult. Pe măsură ce studiile vor avansa, vom lua şi noi o decizie în conformitate cu ceea ce se întâmplă pe plan european.

Reporter: Credeţi că agricultura bio ar putea fi o nişă de dezvoltare pentru noi?

Daniel Constantin: România este consacrată ca fiind o ţară care produce culturi mari. Există şi câteva zone care cred că sunt cerute de piaţă şi care reprezintă nişe pentru România. Una dintre ele o reprezintă agricultura ecologică. Trebuie să facem cât mai mult din punctul de vedere al susţinerii aces-tui sector, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional. Mă bucur foarte tare şi pentru faptul că, la noi, în ultimul timp a crescut foarte mult consumul de produse acreditate ca fiind ecologice. La fel şi exporturile. Deci, agricultura bio ar fi un element de nişă. Aşa cum un element de nişă îl constituie şi biomasa. Cred că, în România, culturile de biomasă vor creşte. În momentul de faţă, nu ştiu dacă au atins un potenţial de 10% din piaţă.

Reporter: Pe ce plan se află industria alimentară, în lista de priorităţi a MADR?

Daniel Constantin: Din punctul de vedere al structurii organizatorice pe care o avem, punem un mare accent pe industria alimentară. Am creat o direcţie generală pentru această industrie, domeniu în care evaziunea fiscală este foarte, foarte mare. Trebuie să creăm cadru legis-lativ pe două direcţii principale care ajută consumatorii şi bugetul de stat - calitatea produselor, unde mai avem foarte multe de îmbunătăţit şi cadrul legislativ, pentru combaterea evaziunii fiscale. Nu cred că mai există un sector în România care să aibă aşa o evaziune fiscală.

Reporter: Cât din piaţă ocupă evaziunea fiscală?

Daniel Constantin: Nu pot să vă spun, este foarte greu de evaluat evaziunea fiscală. Avem evaziune foarte mare la legume-fructe, evaziune foarte mare la carne, evaziune foarte mare la lapte, nu mai vorbesc de panificaţie, unde evaziunea poate că este cea mai accentuată.

Reporter: În final, vă rog să-mi spuneţi cum staţi cu bugetul alocat, în acest an, pentru sectorul agricol?

Daniel Constantin: E greu, atunci când moşteneşti un buget, să pui în practică toate proiectele şi priorităţile pe care ţi le propui. Noi vom încerca cu bugetul pe care îl avem să demarăm mare parte din proiectele pe care sper să le continuăm cu un buget ceva mai mare în 2013. Am încrederea că ceea ce am spus, ca Uniune Social Liberală - şi anume că agricultura şi energia sunt priorităţi ale guvernării - să se traducă şi într-un buget consistent în domeniul agriculturii. Vreau să-i conving pe toţi cei de la Ministerul Finanţelor şi pe primul-ministru că subvenţiile în agricultură reprezintă, de fapt, investiţii. Dacă anul trecut contribuţia agriculturii la PIB a fost de circa 1%, bugetul din 2012 pentru agricultură reprezintă 0,92% din PIB. Partea mai bună este că peste această proporţie de 0,92% vin fondurile europene pentru acest an, de 1,5% din PIB. Ceea ce vă pot spune este că 2012 este cel mai sărac an după 1989 în ceea ce priveşte bugetul pentru agricultură.

Reporter: Mulţumesc!