Bugetul de stat, pe minus şi anul viitor

Proiectul legii bugetului de stat întocmit de Guvern şi publicat ieri, în transparenţă, pe site-ul Ministerului Finanţelor, ne arată că, la finalul anului viitor, vistieria statului se va închide cu un deficit de 5%, ceea ce în termeni nominali înseamnă 86,6 miliarde lei, în condiţiile în care în 2024 vom avea un Produs Intern Brut de 1.733,8 miliarde lei. Deficitul respectiv este cauzat de faptul că veniturile cash ale bugetului consolidat vor fi de doar 586,13 miliarde lei (33,81% din PIB), în vreme ce cheltuielile se vor ridica la 672,76 miliarde lei (38,8% din PIB), din care doar 120,1 miliarde lei (6,9% din PIB) reprezintă cheltuieli destinate investiţiilor, sub nivelul cheltuielilor de personal care se ridică la 8,5% din PIB pentru tot anul 2024. Cheltuielile bugetare au fost majorate pe anumite sectoare, cum ar fi creşterea salarială de 20% pentru cadrele didactice care va fi aplicată etapizat pe parcursul anului viitor, precum şi majorarea cu 5%, de la 1 ianuarie 2024, a salariilor primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene şi alte tuturor angajaţilor din administraţia publică centrală şi locală.

Din taxa pe valoarea adăugată, anul viitor Guvernul va aloca 25,36 miliarde lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care: 4,02 miliarde lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, 12,85 miliarde lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, 800 milioane lei destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, 6,88 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale şi pentru finanţarea cheltuielilor aferente funcţionării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar şi a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinaţie turistică şi 814,1 milioane lei pentru finanţarea învăţământului particular şi a celui confesional, acreditate.

Proiectul de buget mai prevede că vom avea în 2024 o creştere economică de 3,4%, o rată a inflaţiei care va ajunge la 6% şi un salariu mediu net lunat de 4.733 lei. Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, pentru sfârşitul anului 2024, este de 49,8% din produsul intern brut.

În ceea ce priveşte creşterea economică prognozată pentru anul viitor, conform raportului pe buget publicat tot ieri de Ministerul Finanţelor la ea vor contribui mai mulţi factori:

- Cererea internă va constitui elementul principal prin componenta investiţională reprezentată de formarea brută de capital fix (+6,5%), efect al dezvoltării unor proiecte importante de investiţii publice şi private, concomitent cu o majorare a consumului final, uşor sub cea a produsului intern brut, respectiv 3,3%.

- Pe latura ofertei, construcţiile vor continua să fie cel mai dinamic sector cu o majorare a VAB de 7,1%, bazată în principal pe atragerea şi utilizarea eficientă a fondurilor europene.

- Sectorul terţiar va avea la rândul său un aport pozitiv la avansul economic cu un spor de 3,5%.

- Pentru industrie s-a prevăzut o creştere modestă a valorii adăugate brute, respectiv de 1,2%, în condiţiile menţinerii unui context geopolitic incert.

Raportul citat mai arată că importul de bunuri şi servicii, pe fondul sporirii cererii interne atât pentru investiţii, cât şi pentru consum, se va majora cu 4,6%, concomitent cu un avans mai redus al exportului de bunuri şi servicii (3,4%). De aceea, deficitul contului curent al balanţei de plăţi externe va reprezenta, în anul 2024, 6,9% din PIB, iar deficitul de cont curent este prognozat la 23,9 miliarde euro, cu un deficit în scădere al balanţei de bunuri până la 9,7% din PIB.

Documentul citat mai arată că piaţa muncii îşi menţine traiectoria pozitivă, anul viitor fiind estimată o creştere cu peste 83.000 persoane a numărului de salariaţi şi o rată a şomajului de numai 2,7% (numărul total al şomerilor este estimat la 215.000 persoane).

În ceea ce priveşte cheltuielile publice, Guvernul va continua finanţarea schemelor pentru susţinerea mediului de afaceri prin programul IMM Invest Plus şi subprogramele sale, dar şi alocarea de fonduri pentru proiectele derulate de autorităţile locale în cadrul programului naţional de investiţii Anghel Saligny.

Potrivit alocării prevăzută în proiectul legii bugetului de stat, ministerele care vor primi mai mulţi bani decât în anul 2023 sunt: Ministerul Afacerilor Interne - 27,98 miliarde lei, Ministerul Finanţelor - 65,88 miliarde lei, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii - un pic peste 30 miliarde lei, Ministerul Apărării Naţionale - 39,54 miliarde lei, Ministerul Educaţiei - 61,62 miliarde lei, Ministerul Culturii - 1,48 miliarde lei, Ministerul Afacerilor Externe - 1,34 miliarde lei, Ministerul Dezvoltării - 13,2 miliarde lei, Ministerul Agriculturii - 25,19 miliarde lei, Ministerul Cercetării - 3,16 miliarde lei, Ministerul Mediului - 3,14 miliarde lei, Ministerul Familiei - 363,17 milioane lei, Ministerul Muncii - 75,94 miliarde lei.

Vor primi un buget mai mare şi următoarele instituţii: SRI - 3,95 miliarde lei, STS - aproape 1,48 miliarde lei, Administraţia Prezidenţială - 109,6 milioane lei, Senatul României - 357,76 milioane lei, Camera Deputaţilor - 663 milioane lei.

Faţă de bugetul primit în 2023, următoarele ministere şi instituţii vor avea anul viitor o alocare mai mică, bugetele fiind următoarele: Ministerul Justiţiei - 3,03 miliarde lei, Ministerul Economiei - 7,01 miliarde lei, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - 8,66 miliarde lei, Ministerul Sănătăţii - 19,4 miliarde lei, Ministerul Energiei - 7,01 miliarde lei, SPP - 356,87 milioane lei, SGG - 4,73 miliarde lei.

Ministerul Finanţelor a întocmit şi proiectul de lege privind bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii, alocarea pentru 2024 fiind de 134,98 miliarde lei; sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale are prevăzute venituri în sumă de 243,16 milioane lei şi cheltuieli de 161,81 milioane lei, în timp ce bugetul asigurărilor pentru şomaj va avea venituri de 2,31 miliarde lei, cheltuieli de 2,094 miliarde lei, credite bugetare şi de angajament de 2,15 miliarde lei.

Cele două proiecte de buget urmează să fie aprobate în aceste zile de Guvern şi săptămâna viitoare să treacă de Parlament, pentru ca bugetul penntru anul viitor să poată fi aplicat de la 1 ianuarie 2024.