Buju Stanciu & Asociaţii: Antreprenorii sunt tentaţi să transforme salariaţii în colaboratori pentru reducerea costurilor

Odată cu eliminarea facilităţilor fiscale din IT, agricultură, construcţii şi industria alimentară, dar şi într-un context economic cu presiune pe mediul de business, firmele din România sunt tentate să transforme contractele individuale de muncă în contracte de colaborare. Riscul de a primi sancţiuni a crescut semnificativ, mai ales că ANAF a intensificat controalele privind veniturile salariale, firmele putând fi obligate la amenzi de până la 200.000 de lei, plata retroactivă a impozitului şi a contribuţiilor sociale pentru sumele date colaboratorilor, dar şi reîncadrarea colaboratorilor ca salariaţi, avertizează societatea de avocatură Buju Stanciu&Asociaţii.

Firmele sunt tentate să recurgă la soluţii "creative" pentru reducerea costurilor salariale. Însă autorităţile fiscale urmăresc atent aceste practici şi colaborează activ cu Inspecţia Muncii pentru a identifica rapid orice formă de angajare mascată. Mai mult, inspectorii utilizează instrumente avansate de control, inclusiv raportările fiscale şi analiza încrucişată SAF-T, pentru a depista eficient orice abatere de la lege. De exemplu, recent, ANAF a descoperit o fraudă de peste 1 milion de lei la o firmă din domeniul IT, din Iaşi, unde s-a constat că externalizarea serviciilor către colaboratori externi ascundea, de fapt, relaţii clare de muncă, conform unui comunicat transmis redacţiei.

"Ce pare o strategie de optimizare inteligentă se poate transforma rapid într-un coşmar fiscal: reclasificarea colaboratorilor în angajaţi, cu recalcularea integrală a obligaţiilor fiscale aferente. Simplu spus, cine crede că scapă mai ieftin ajunge să plătească neaşteptat de mult. Mesajul ANAF este fără echivoc: statutul colaboratorilor nu este o zonă gri. Interpretările greşite pot costa scump, iar neatenţia devine un lux pe care antreprenorii nu şi-l permit.

Optimizările artificiale şi pseudo-colaborările pot oferi beneficii iluzorii pe termen scurt, însă pe termen lung reprezintă un risc major pentru business. Soluţia stă în respectarea legislaţiei şi consultarea specialiştilor - cheia pentru un mediu de afaceri sănătos, ferit de sancţiuni şi pierderi financiare semnificative", explică Marius Staciu, avocat specializat în Drept fiscal şi partener la Buju Stanciu & Asociaţii, potrivit comunicatului.

Antreprenorii sunt tentaţi să diminueze costurile prin colaborări independente

Autorităţile fiscale au intensificat monitorizarea colaborărilor aparent independente, iar experţii Buju Stanciu & Asociaţii semnalează clar: dacă un colaborator lucrează exclusiv pentru companie, pe echipamentele acesteia şi în cadrul unui program fix, ANAF va considera că acea firmă are, de fapt, un angajat, ceea ce presupune impuneri fiscale suplimentare în urma controalelor. În acest context, contribuabilii sunt sfătuiţi să reanalizeze colaborările externe ce ar putea fi vizate de astfel de controale şi eventuale recalificări fiscale.

Din perspectivă juridică, transformarea angajaţilor în colaboratori, existând o relaţie de subordonare specifică unui raport de muncă, poate intra sub incidenţa conceptului de "muncă nedeclarată". Iar Codul muncii sancţionează munca nedeclarată cu amenzi de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată fără un contract individual de muncă în regulă, plafonul maxim cumulativ al acestor amenzi fiind de 200.000 lei pentru un angajator​.

"Antreprenorii sunt tentaţi să diminueze costurile prin colaborări independente, dar o greşeală de încadrare fiscală îi poate duce la pierderi financiare usturătoare, cu obligaţii de plată retroactive. Economisirea de astăzi devine nota de plată astronomică de mâine.

Atmosfera actuală din mediul de afaceri indică tot mai clar că "portiţele" folosite în trecut pentru a economisi la costurile salariale tind să fie închise de autorităţi ANAF şi Inspecţia Muncii trimit astfel un mesaj ferm: respectarea atât a legislaţiei fiscale, cât şi a celei a muncii nu este opţională, iar orice tentativă de eludare poate atrage consecinţe importante", avertizează Marius Stanciu, avocat specializat în drept fiscal şi partener la Buju Stanciu & Asociaţii.

Firmele riscă să plătească rectroactiv impozitul şi contribuţiile sociale pentru plăţile făcute colaboratorilor

Conform Codului fiscal, orice colaborator care munceşte în subordonare, folosind resursele şi în cadrul programului de lucru al companiei, poate fi calificat drept angajat. Consecinţa directă este că impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii sunt recalculate la nivelul contribuţiilor salariale, obligaţia de plată revenind (în solidar) angajatorului şi angajatului​. Cu alte cuvinte, suma plătită colaboratorului este reinterpretată ca un net salarial, peste care se adaugă toate taxele de salarii care nu au fost achitate iniţial.

"Invocarea necunoaşterii legii sau buna-credinţă nu funcţionează în faţa inspectorilor ANAF. Angajatorul poate fi obligat să achite atât partea de contribuţii a angajatului, cât şi pe cea a angajatorului, urmând ca ulterior să îşi recupereze de la persoanele respective partea care le revine. Practic, povara fiscală totală poate depăşi 40% din sumele brute plătite în cadrul colaborării, ilustrând cât de mare poate fi impactul financiar al unei recalificări.

Mai mult, autorităţile fiscale pot recalcula obligaţiile pe ultimii 5 ani, fiind termenul general de prescripţie fiscală. Astfel, o schemă aparent avantajoasă pe termen scurt poate genera datorii istorice masive în cazul unui control inopinat. Din acest motiv, recomandăm să existe prudenţă maximă în configurarea acestor relaţii de colaborare încă de la bun început", subliniază avocatul Marius Stanciu.

Ce pot face concret firmele pentru a transforma legal angajaţii în colaboratori - consultanţa de specialitate, cheia prevenirii riscurilor fiscale şi juridice

În faţa acestor riscuri, antreprenorii au la îndemână o soluţie esenţială: prevenţia prin consultanţă de specialitate. Specialiştii Buju Stanciu & Asociaţii recomandă firmelor să apeleze din timp la experţi în drept fiscal şi dreptul muncii pentru a analiza statutul colaboratorilor şi contractele folosite.

Prin consultanţă specializată, firmele primesc soluţii concrete şi legale pentru a încadra angajaţii în rol de colaboratori, putând reduce astfel cheltuielile, respectând totodată legea şi evitând amenzi. Cu o verificare preventivă, pot fi identificate din faşă eventualele probleme de încadrare, fiind posibilă ajustarea formelor de colaborare înainte ca autorităţile să intervină.

"Este mult mai eficient să previi decât să vindeci în astfel de situaţii. Un audit juridic proactiv al relaţiilor de muncă şi al practicilor de remunerare poate salva o companie de la costuri ulterioare enorme. Prin consultarea unui avocat specializat în fiscalitate şi a unui expert în legislaţia muncii, managerii pot avea certitudinea că modele de colaborare alese sunt conforme cu legea, evitând astfel surprizele neplăcute în cazul unui control", explică avocatul Marius Stanciu.

Abordând lucid aceste aspecte şi apelând la profesionişti pentru îndrumare, companiile pot naviga în siguranţă printre obligaţiile legale.