BULVERSAŢI DE MOTIVAREA CURŢII CONSTITUŢIONALE PE LEGEA DĂRII ÎN PLATĂ Avocaţii băncilor au ajuns la vorba clienţilor şi recomandă negocierea

Decizia Curţii Constituţionale (CCR) pe marginea Legii dării în plată pare să-i fi bulversat de-a dreptul pe avocaţii băncilor, dar şi pe unii judecători.

Nu mai puţin de cinci reprezentanţi ai justiţiei române - trei avocaţi şi doi judecători - au ţinut, ieri, adevărate pledoarii despre motivarea CCR, în cadrul unui eveniment organizat la Institutul Bancar Român (IBR).

Dacă apărătorii clienţilor consideră că motivarea Curţii Constituţionale revoluţionează piaţa contractelor - în sensul bun al cuvântului -, în rândul juriştilor care le reprezintă pe bănci, decizia CCR pare să fi produs o mică "revoluţie".

Aceştia din urmă susţin că hotărârea CCR ridică o serie de întrebări fără răspuns, producând confuzie şi nebuloasă printre avocaţi şi judecători.

Cei cinci specialişti prezenţi, ieri, la IBR, alături de reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) şi de cei ai Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), şi-au arătat nelămurirea atât faţă de termenii utilizaţi în motivarea Curţii, cât şi faţă de caracteristicile impreviziunii în contextul Legii dării în plată şi de modul în care ar trebui adaptate sau încetate contractele de credit.

Cert este că aceştia au transmis, la unison, ideea că practica în domeniu va fi una total neunitară, recomandând băncilor să negocieze cu clienţii înainte să ajungă în punctul ca instanţele să se pronunţe pe dosarele deschise în baza acestei legi.

• Aurelian-Marian Murgoci-Luca, preşedinte Judecătoria sector 5: "Recomand avocaţilor să solicite instanţelor să formuleze întrebări la ÎCCJ şi la CJUE"

"Este posibil ca decizia CCR să ne fi încurcat mai tare decât atunci când a intrat în vigoare Legea dării în plată", a afirmat Aurelian-Marian Murgoci-Luca, preşedinte Judecătoriei sectorului 5 din Bucureşti, care a spus că motivarea Curţii Constituţionale ridică mai multe probleme: "CCR ne-a spus că judecătorul este obligat să verifice condiţiile impreviziunii. Dar este obligat şi în lipsa unei cereri din partea părţilor? Judecătorii nu pot obliga părţile să li se aplice impreviziunea dacă acestea nu o doresc".

În acest context, debitorul sau creditorul trebuie să solicite constatarea impreviziunii, apreciază domnia sa.

O altă întrebare adresată de judecătorul de la sectorul 5 este legată de termenul în care poate fi cerută constatarea impreviziunii: "În câte zile de la intrarea în vigoare a legii trebuie să fie solicitată constatarea impreviziunii?" Judecătorul a continuat: "CCR ne-a spus că instanţa poate adapta contractul sau poate dispune încetarea lui. Dar ce înseamnă încetarea lui?" Contractul încetează când debitorul îşi plăteşte datoria, subliniază domnul Murgoci, adăgând că, în acest condiţii, debitorul trebuie să-şi plătească datoria pentru ca relaţia contractuală să înceteze: "Rămâne să vedem către ce direcţie se va orienta practica. Tind să cred că judecătorii vor merge pe transmiterea de proprietate a imobilelor, dar aceasta nu este soluţia compatibilă cu cea a Curţii. (...) Vor fi întâlnite foarte multe dificultăţi în aplicarea legii şi vom avea multe soluţii divergente. (...) Recomand avocaţilor să solicite instanţelor să formuleze o întrebare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi o întrebare preliminară la Curtea Europeană de Justiţie".

• Cristian Bălan, judecător Judecătoria Buftea: "CCR a modificat masiv Legea dării în plată"

CCR a modificat masiv Legea dării în plată, apreciază Cristian Bălan, judecător în cadrul Judecătoriei Buftea, care a spus: "Curtea a dorit să ne ajute puţin pe partea de procedură, dar nu a dat şi explicaţii instanţelor cum să întreprindă această procedură. (...) O primă problemă care se pune este cât analizăm din teoria impreviziunii? Şi unde se va opri analiza judecătorului?" Majoritatea contestaţiilor au fost făcute pentru darea în plată, înainte de pronunţarea CCR, evidenţiază judecătorul, întrebând: "Cum să analizăm impreviziunea dacă nu se cere acest lucru? Modificăm obiectul judecăţii? (...) După notificare ar urma o negociere. Dar ce se negociază? Pentru că, potrivit legii, negocierea urmează să aibă ca final încetarea contractului. Care va fi obiectul negocierii? În mod clar, va fi o practică neunitară". Domnul Bălan mai susţine că este total exclus ca, într-o contestaţie la notificare, instanţa să se pronunţe pentru adaptarea contractelor: "Nu cred că în lipsa unei cereri de adaptare instanţa poate decide adaptarea. Instanţa nu poate schimba obiectul cererii".

• Marieta Avram, Stoica & Asociaţii: "Se poate negocia doar pe partea chirografară din credit"

Decizia CCR ridică probleme în planul procedurii şi va fi foarte complicat în practică, întrucât Curtea nu s-a pronunţat şi asupra dispoziţiilor de procedură din Legea 77/2016 privind darea în plată a imobilelor puse garanţie în contractele de credit, consideră Marieta Avram, senior partner Stoica & Asociaţii, care arată: "CCR s-a ocupat doar de dreptul material, pe care îl are consumatorul". Domnia sa este de părere că fiecare bancă va trebui să gândească propria strategie de negociere, adică ce elemente va aborda, care va fi structura ofertei etc.

Avocatul Marieta Avram opinează că unii termeni utilizaţi în motivarea CCR, cum ar fi "excesiv oneros" sau "injust" sunt "metafore juridice": "Ce înseamnă «excesiv oneros» sau «injust»? Suntem într-un spaţiu destul de vag. (...) Nu ştim cât de oneroasă a devenit obligaţia de plată după creşterea cursului. A devenit excesiv de oneroasă?".

Printre altele, avocatul mai spune: "Dacă ai încheiat un contract de credit în valută, ţi-ai asumat inclusiv un risc valutar. Dacă nu, pun în discuţie deja discernământul".

Singura soluţie dată de instanţă poate fi cea a adaptării contractului, apreciază specialistul, opinând că orientarea justiţiei ar trebui să fie predominantă spre adaptarea contractelor. "Cea mai rea soluţie ar fi intervenţia directă a judecătorului pe contract", a conchis domnia sa, adăugând că se poate negocia doar pe partea chirografară din credit, pentru că partea care este garantată aparţine băncii şi nu se poate negocia pe aceasta.

La rândul său, avocatul Stan Târnoveanu, partener senior la Zamfirescu Racoţi & Partners, spune că atât debitorul, cât şi creditorul trebuie să fie de acord cu darea în plată: "Teoretic, există dare în plată forţată, dar juridic nu există. (...) Nu avem nicio raţiune de logică, nici prin impreviziune, ca să dăm în plată forţat. (...) CCR recomandă băncilor să negocieze, aceasta fiind o soluţie mai bună decât să se ajungă la o soluţie a judecătorilor". Avocatul mai adaugă faptul că nimeni nu putea să prevadă criza sau măsura luată de Banca Centrală a Elveţiei, din 15 ianuarie 2015, când a ridicat pragul de 1,2 CHF/Euro impus în 2011.

• Ana Diculescu Şova: "Când am auzit că decizia CCR este solomonică, mi-a venit să distrug biblioteca"

Ana Diculescu Şova, senior partner Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen s-a arătat şi ea extrem de contrariată de motivarea Curţii Constituţionale pe Legea dării în plată: "În materie de constituţionalitate, nu există decizie solomonică - adică nici aşa, nici aşa. Când am auzit prima dată că pronunţarea CCR este solomonică, mi-a venit să distrug bibiloteca". În opinia domniei sale, fiecare judecător are propria idee: "Câte capete, atâtea idei; judecătorii sunt dilematici cu toţii". CCR insistă pe riscul supra-adăugat, în opoziţie cu riscul iminent, a atras atenţia doamna Şova, care adaugă: "Dar cum identificăm riscul supra-adăugat? A avut loc un eveniment grav? A fost o revoluţie? Nu! Un război? Slavă Domnului, nu! A fost o criză financiară? Da, dar nu în România, ci undeva în lume, cu impact şi în România, iar impactul a fost mediat. Datele existente arată că, în România, criza a avut efecte doar un an şi de mult suntem ieşiţi din criză. Deci, nu am război, nu am revoluţie, nu am intervenţia unui fapt al autorităţii, ca să justific riscul supra-adăugat. (...) Previziunea este un element de excepţie". Pentru evenimentele produse de dificultăţile la plată avem reglementate refinanţarea, rescadenţarea, reeşalonare, a conchis domnia sa.

• Florian Neagu, BNR: "6.400 de notificări pentru darea în plată, la finalul anului trecut"

Numărul notificărilor de dare în plată s-a ridicat la 6.400, la finalul anului trecut, iar volumul creditelor vizate se ridică la 1,8 - 1,9 miliarde lei, a anunţat Florian Neagu, directorul adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). Domnia sa a precizat că ritmul notificărilor a scăzut de la peste 1.000 de dosare, lunar, în primele luni de la apariţia Legii, la 100-150 de dosare, lunar, în ultimele luni ale lui 2016.

Reprezentantul BNR reiterează că datele actuale nu confirmă estimările iniţiale, conform cărora sute de mii de cazuri ar fi urmat să apeleze la această procedură. Domnul Neagu susţine că, pentru darea în plată, ar fi eligibili circa 300.000 de debitori, volumul creditelor acestora fiind de 42 - 43 de miliarde lei: "Acesta este cazul extrem. Comparând cu ce se întâmplă în piaţă, constatăm că avem notificări cam de 2% din nivelul maxim posibil, iar la tendinţe este o aplatizare semnificativă.

Oficialul Băncii Centrale a mai spus că, după ce, iniţial, BNR a estimat că riscul Legii dării în plată asupra sistemului bancar va fi unul semnificativ, estimarea fiind bazată pe draftul de lege, ulterior, la cea de-a doua evaluare, făcută după decizia Curţii Constituţionale, BNR a constatat că riscul se menţine, dar că intensitatea s-a diminuat sensibil.

La diminuarea acestui risc au contribuit câţiva factori - primul fiind legat de modificările aduse textului legislativ înainte de apariţie (impunerea unui plafon şi scoaterea de sub incidenţa actului normativ a terenurilor şi a creditelor "Prima Casă"), iar al doilea de decizia CCR.

• Florin Dănescu, ARB: "Volumul notificărilor pentru darea în plată a fost mult mai redus decât cel estimat iniţial"

Volumul notificărilor pentru darea în plată nu a fost acela estimat iniţial, ci mult mai redus, a precizat Florin Dănescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Domnia sa a precizat: "La prima vedere, impactul pe care îl putem evalua în clipa de faţă asupra sistemului sau asupra economiei încă nu este cuantificabil la adevărata lui mărime, pentru că, în primul rând, casele care au fost notificate pentru a fi date în plată nu au fost repuse în circuitul economic, întrucât sunt blocate în diverse faze procedurale în instanţă. Acestea vor afecta, din punct de vedere economic, numai când vor reintra în circuitul comercial şi, în acel moment, vom putea evalua şi care sunt efectele reale ale Legii dării în plată".

Domnul Dănescu opinează că decizia CCR a adus multe clarificări referitoare la lege, incluzând impreviziunea şi trimiţând în instanţă cazurile de dare în plată.

În opinia sa, instanţa trebuie să analizeze, de la caz la caz, situaţia debitorilor, să facă distincţia dintre debitorii de bună-credinţă şi cei de rea-credinţă, între cei care nu mai pot să plătească şi cei care nu mai vor să plătească. Intervenţia instanţei asupra contractului produce efecte numai pentru viitor, a subliniat şeful ARB.

Florin Dănescu a reiterat că, anul trecut, creditarea ipotecară a crescut cu 12,5%, la 58,44 miliarde lei, însă tot în baza creditelor "Prima Casă", care au fost scoase de sub incidenţa dării în plată.