Bună dimineaţa, domnule Marx!

Cornel Codiţă
Ziarul BURSA #Editorial / 28 noiembrie 2014

Cornel Codiţă

Despre care Marx este vorba? Acela, cu "Capitalul"! E dus de mult, ştiu, dar stafia şi ideile sale sunt atît de prezente, încît gestul familiar de a-i da bineţe, ca şi cînd te-ai vedea cu vecinul, într-o dimineaţă obişnuită, pare natural şi necesar. Nu trebuie să luaţi de bune vorbele mele, neapărat! Puteţi să vă bazaţi pe cele scrise de Emanuel Wallerstein, Randall Collins, Michael Mann, Georgi Derluguian şi Craig Calhoun. O constelaţie intelectuală care a desenat mare parte din harta înţelegerii fenomenelor sociale, la scară globală, în ultima jumătate de secol. Ei s-au hotărît să-i dea bună ziua lui Marx întrebîndu-se, deloc retoric, într-o carte: "Are capitalismul un viitor?". Ca în cazul tuturor marilor evenimente de impact şi al străpungerilor de cunoaştere, nu răspunsurile oferite sunt, în acest moment, semnificative, ci punerea de problemă, întrebarea! Păi, şi cu noi, ăştia, care abia ne apucarăm să "edificăm societatea capitalistă multilateral dezvoltată", cum rămîne? Mai întîi, vestea proastă!

Ca să nu ne pierdem în consideraţii teoretice, să acceptăm definiţia simplă a lui Calhoun, după care capitalismul este, în ultimă instanţă, "o maşinărie care produce creştere". O "maşinărie" socială, pentru că presupune seturi de reguli şi instituţii specifice nu doar în domeniul economic, ci şi al normelor de drept, al organizării statal-politice, al culturii şi al structurării valorilor sociale fundamentale - după cum ne-a spus Max Weber, încă de pe la 1920 ("Die protestantische Ethik und der Geist der Kapitalismus"). "Secretul" acestei maşinării: dezvoltarea capitalului social (material, financiar, uman), avînd ca sursă esenţială munca (la Weber, cel puţin!) şi utilizarea sa raţională în activităţi care generează, direct sau indirect, noi surse de capital. Vestea proastă, cum spuneam, este că maşinăria produce cu eforturi, cheltuieli şi consecinţe negative tot mai mari, din ce în ce mai puţin!!! Estimarea, fie ea şi aproximativă, este că ar putea să o mai ducă aşa cîteva decenii, dar atingerea punctului de la care nu se va mai putea face nimic pentru a evita oprirea definitivă, este deja bine conturată pe orizontul istoric. Nu este neapărat un viitor inevitabil, cum credea cu atîta convingere Marx, dar cu siguranţă posibil şi din ce în ce mai probabil, dacă nu intervin schimbări sociale structurale. Schimbări care nu se produc de la sine, ci trebuie decise şi gestionate după programe coerente, de medie şi lungă durată, care ar fi trebuit să fie, deja, pe masa de lucru a marilor ateliere de proiectare şi inginerie socială. (Poate că şi sunt, dacă e să ne luăm după toată tevatura şi semnele care prevestesc "noua ordine mondială"!). Supapele de siguranţă pe care s-a bazat sistemul societăţilor capitaliste, pînă acum, pentru a depăşi momentele inerente de criză, cedează, una după alta, susţine Collins. Crearea de noi locuri de muncă şi sectoare de activitate, capabile să absoarbă forţa de muncă, stagnează, dacă nu se află deja în regres; apariţia, crearea, sau exploatarea de noi pieţe se apropie, o dată cu efectele globalizării, de saturaţie; dezvoltarea meta-pieţelor şi produselor financiare din clasa derivativelor a atins de mult punctul de la care generează net mai multe efecte distructive şi destabilizatoare, decît rezultate pozitive, măsurabile în creştere economică; soluţiile keynesiene de creştere, bazate pe investiţii, cheltuieli şi ocuparea forţei de muncă ca efect al activităţilor statale nu mai are nici ea bază de susţinere, de vreme ce statele au ajuns cei mai mari contributori la muntele uriaş al datoriilor din sistemul financiar global; creşterea forţată a capitalului uman prin sistemul inflaţiei diplomelor generează la rîndul său efecte sociale dezastruoase, net mai grave decît avantajele economice care ar rezulta din creşterea expertizei educaţionale, potenţial producătoare de creştere economică. Ex nihilo nihil pare o propoziţie greu de înţeles şi încă şi mai greu de acceptat pentru "copiii minune", "inginerii", "artificierii" şi saltimbancii finanţelor de astăzi, iar rezultatul nu este decît adîncirea dificultăţilor şi a crizei de sistem.

Care este, totuşi, vestea bună? Simplu! În două-trei generaţii ne mutăm în alt tip de societate! Fanii ideologiilor neo-comuniste nu trebuie să se grăbească cu petrecerea! Există un uriaş spectru de sisteme sociale, imaginabile şi deja posibile, de tip non-capitalist, care n-au nimic în comun cu comunismul, mai mult sau mai puţin primitiv, imaginat de ideologiile secolelor XIX şi XX. Ne-am putea "muta", spre exemplu, într-o societate "sclavagist-tehnologică", în care dezvoltarea să fie, în principal, rezultatul managementului şi exploatării sistemelor bazate pe inteligenţă artificială, care vor realiza cea mai mare parte, dacă nu toate activităţile de tip "productiv". Ce tipuri de structuri politice, statale şi comunitare ar putea genera un asemenea sistem, este o întrebare la care imaginaţia oricui poate căuta un răspuns. Cu siguranţă, însă, nu vor semăna prea mult cu cele de astăzi! Ne-am putea muta, la fel de bine, într-unul dintre modelele de societăţi "utopice", avînd ca bază de inspiraţie soluţiile raţional-optimiste, de la Republica lui Plato, la Cetatea Soarelui imaginată de Campanella. Ne-am putea muta, desigur, în locuri mult mai rele, mai ales dacă evenimentul care ne va împinge dincolo de punctul inflexiune va fi un eveniment de tip catastrofic, de origine naturală, ori generat de activităţile umane. Viitorul poate fi plin de surprize, iar unele dintre ele chiar plăcute!

Una dintre întrebările necesare pentru noi, din această perspectivă, este: "ce se va întîmpla pînă atunci?" Răspunsul oferit de autorii lucrării "Are Capitalismul un viitor?" este mai degrabă sumbru. O lume de crize suprapuse şi interferente, o lume crepusculară, în care lupta principală dintre competitori - oameni, comunităţi, centre de putere, state - se va da pentru evitarea consecinţelor celor mai distructive ale căderii.

Cealaltă întrebare stringentă pentru societăţi cum este cea a României, prinsă mereu între două ape, niciodată pe un mal, niciodată pe celălalt, este dacă axa clasică a capitalismelor, centru-periferie, va opera şi în modelele de societăţi post-capitaliste? Ipoteza mea este că ea va fi în continuare un instrument de poziţionare şi diferenţiere. În ipoteza pesimistă, pentru alte bunuri, privilegii şi surse de oportunităţi sociale; în ipoteza optimistă, pentru a genera un mecanism coerent de repartiţie a beneficiilor noului model de dezvoltare socială.

Pînă să ne lămurim cum şi cînd vom ajunge acolo, obişnuiţi-vă să-i daţi bineţe, mai des, domnului Marx.

Opinia Cititorului ( 17 )

Secţiunea de comentarii la articolele domnului Cornel Codiţă este abuzată grav, continuu, de unul şi acelasi cititor, de ani de zile, motiv pentru care, în acord cu autorul, am limitat textul oricărui comentariu la maximum 500 de semne.

  1. Te-as intreba si eu ca omul, asta mai e capitalism sau am depasit de ceva timp si aceasta faza de dezvoltare istorica?

    Traim inca in plin imperiaIism, care potrivit lui Lenin, "este capitalismul ajuns în stadiul de dezvoltare în care s-a statornicit dominaţia monopolurilor şi a capitalului financiar, a căpătat o însemnătate deosebit de mare exportul de capital, a început împărţirea lumii între trusturile internaţionale?" 

    Nu cumva am depasit si aceasta faza?

    O fi post-capitalism, daca da,... 

    1. timpul este etern prezent, ca trecutul, prezentul si viitorul se petrec toate deodata. E o idee dificil de explicat si inca si mai dificil de inteles; sa recurgem si noi la analogia clasica, aceea care aseamana timpul cu o carte. A trai prezentul, a percepe prezentul este ca si cum ai citi o anumita pagina din carte. Omul care "citeste" pagina prezentului este constient numai de ea in acel moment, dar celelate pagini ale cartii, trecutul si viitorul, exista si ele in acelasi timp cu pagina...

    Salutare Cornelus. 

    Ai uitat? suntem trei: K.Marx, Fr. Engels, V.I.Lenin 

    Daca ne conectam la biblioteca AKASHA cat mai multe persoane poate vom gasi si raspunsurile encesare...

    1. la scoala imi spuneau Marx , in gluma colegele. Prietena mea cea mai buna era Engels si cautam pe Lenin.

      In oocident cand am fost la studii am regasit neo-marxisti si m-am bucurat ca lumea cauta solutii pt capitalismul- liberalismul incetatenit. 

      ... oamenii, mai bine ar invata a se conecta la realitate, caci asta-i rostul lumii, sa-nvete sufletul obiectivitate ... comunismul ideal va posibil cand omul va fi liber, iar ceea ce se coace astazi nu are nimic de a face cu libertatea ... cum ar putea fi omul liber, inconjurat de suferinta?! ... cai libertatea nu este un privilegiu, ci este o responsabilitate ... cand bunastarea mea, de buna voie (liber) se-ndreapta catre tine si te ajuta, abia atunci avem ceva-n comun!!! ...

      Se crede despre memoria akashica ca arhiveaza pe "rafturile" ei, in amanunt, trecutul, prezentul si, cred unii, o umbra in plina evolutie a viitorului nu doar al fiecarei persoane, dar al fiecarui graunte de materie. Intelepciunea spirituala antica ne invata ca toata istoria lumii este cumva incifrata intr-o baza de date universala. Timp de mii de ani, oamenii au vorbit si au scris despre aceasta cronica extraordinara. Fiecare cuvant, fiecare fapta, gand si sentiment, inregistrate intr-o...

      Credinciosi sau nu, entuziasti ai Akashei sau nu, ceea ce toti oamenii ar trebui sa observe din existenta acestei notiuni si ar trebui sa inteleaga, este ca toti suntem la fel, credintele noastre sunt la fel si nu ne deosebim decat in forma, avand acelasi fond, exprimat diferit. Akasha nu este, la urma urmei, decat un alt cuvant pentru ideea de Divin, de etern, de zeitate si de taram spiritual. Fie ca alegem sa credem sau nu in explicatiile oferite, ar trebui sa invatam lectia solidaritatii...

       

       

      Raspunsul Oracolului Sabian 

      Simbol: UN PROFET ADUCIND NOUA LEGE DE PE MUNTELE SINAI.  

      Explicatie: Ilustreaza o situatie de revelatii ale spiritului si adevarului. Acum este important sa le faci sa se manifeste si sa le integrezi in existenta cotidiana. Codificarea cailor omenirii, astfel incit sa putem intelege limitarile existentei noastre pamintesti.  

      Esenta: Revelatii si transmiterea mediumica de noi informatii. Adevaruri sunt dezvaluite.

      Negativ: A ti se spune... 

    Am citit atitea povesti frumoase, carti interesante, profetii inspaimintatoare sau datatoare de sperante incit am ajuns in situatia in care spiritul meu nu-l mai incape pe Platon, Marx, Toffler si alti fauritori de vise. Vreau ceva concret, vreau totul si acum, in Romania!

    Nu pot crede ca suntem o generatie de ratati,ca am ajuns sa nu ne mai putem stapini societatea in care traim!  

    Ce rost mai au cunostintele noastre?

    Ce rost mai au vietile noastre? Suntem facuti sa fim multumiti a trai... 

    1. Si nu ma lua cu textele de la DNA, "grup infractional organizat pentru a schimba o lege".

      Prin mafiot te referi la "fasci". Un grup privat, mic dar puternic cu ramificatii politice care urmareste interesul propriu care este impotriva (nu doar indiferent ci chiar impotriva) interesului majoritatii sau chiar al statului. 

      In SUA, lobbyul corporatist este atat de puternic incat se poate spune ca SUA este un stat fascist.

      Si? A reusit ceva miscarea Occupy? 

      Cand a murit poporul roman pentru justitie si dreptate? Cred ca am niste scapari dar poti sa imi reamintesti niste miscari populare de amploare, cu jertfe, in numele justitiei si dreptatii?

      Ca sa le fie bine...vand si pe mama si pe tata.

      Mai ales in Moldova si Tara Romaneasca a avut printre punctele ei, justitia si dreptatea. Pe drapelul revolutionar tricolor scria "Dreptate Fratie".

      Sigur ca un motiv mai puternic era devenirea nationala, dar au existat si elemente de modernizare a statului si justitie (in Proclamatia de la Islaz). Oricum, ea, miscarea in cele doua provincii nu a venit de jos. Ci de la elite. Exista astazi elite intelectuale nesupuse politic, fara vreun interes material care sa cerseasca vreo facilitate?

      Nu. 

      STAT1, state, s. n. 1. (Jur.) Instituție suprastructurală, instrument principal de organizare politică și administrativă prin intermediul căruia se exercită funcționalitatea sistemului social și sunt reglementate relațiile dintre oameni;

      MÁFIE s.f. 2. Grup, asociație de persoane unite pentru a-și satisface prin orice mijloace interesele private, chiar împotriva celor publice.  

      Pe baza celor definite de Dex si a intimplarilor incredibile care au avut/au... 

      chiar nu stii?

      Incarcarea emotionala din cele de mai sus reda o tara africana de tip Sierra Leone. Nu totul a fost furat de un grup mic de interese. Ci furtul a fost generalizat: unul de la tara a furat conductele de irigatii de la CAP, altul a furat piesele de schimb ale utilajelor, si tot asa a urcat furtul mai sus catre cladiri, combinate, hectare, mine, etc.

      Trebuie insa sa privim cu calm furtul generalizat de dupa 1990. Cand paznicul CAP-ului refuza sa pazeasca, cand politistul satului inchide ochii... 

CITEŞTE ŞI

Citeşte toate articolele din Editorial

Comanda carte
fngcimm.ro
danescu.ro
raobooks.com
boromir.ro
Mozart
Schlumberger
chocoland.ro
arsc.ro
domeniileostrov.ro
leonidas-universitate.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

20 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9764
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7908
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3538
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9910
Gram de aur (XAU)Gram de aur401.4137

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

erfi.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb