• SNCDD a acceptat cooperarea cu BVB pentru constituirea Depozitarului Central
Adunarea Generală a Acţionarilor SNCDD a aprobat realizarea, în cooperare cu BVB, a Depozitarului Central, conform noii legi a pieţei de capital. Anna Duran, directorul general al SNCDD, ne-a declarat că votul AGA a confirmat poziţia favorabilă cooperării cu BVB în cadrul acestui proiect. Doamna Duran ne-a spus că încă se desfăşoară discuţii şi negocieri între cele două părţi în legătură cu procentul de control, de 75%, dorit de reprezentanţii operatorilor de piaţă în cadrul Depozitarului Central. Domnia sa nu şi-a exprimat opinia faţă de această intenţie a operatorilor de piaţă, dar ne-a spus că, în cazul în care acţionarii SNCDD nu vor fi de acord, vor propune şi analiza alte soluţii pentru realizarea respectivului proiect. Modalitatea propusă de BVB pentru obţinerea procentului amintit este prin majorarea capitalului SNCDD, ne-a declarat Stere Farmache, directorul general al Bursei. Poziţia BVB în această problemă reflectă intenţia clară a brokerilor, de participare la formarea Depozitarului Central, cu o contribuţie de control.
Septimiu Stoica, copreşedinte al Comitetului Comun de Dezvoltare al BVB, susţine că, în funcţie de decizia acţionarilor SNCDD asupra procentului de 75% dorit, BVB va realiza Depozitarul Central fie în cooperare cu SNCDD, fie fără. Domnul Stoica este încrezător în ceea ce priveşte acceptarea propunerii de către acţionarii SNCDD - instituţii bancare, pentru că, spune domnia sa, şi instituţiile bancare vor activa ca intermediari pe piaţă.
• Depozitarul BVB poate face faţă întregii pieţe
Actualul depozitar al BVB asigură servicii post-tranzacţionare atît pentru societăţile tranzacţionate la Bursă cît şi pentru societăţile transferate de la Rasdaq pe platforma tehnică de tranzacţionare a BVB.
Dom-nul Stere Farmache susţine că acest depozitar poate face faţă întregii pieţe, după fuziunea celor două entităţi, dar cooperarea cu SNCDD face parte din strategia pe termen lung a Bursei. SNCDD are experienţă de mai mulţi ani în funcţionarea ca depozitar, se bucură de recunoaştere pe piaţă, iar investiţiile făcute deja trebuie conservate, spune directorul general al BVB, argumentînd dorinţa de cooperare cu SNCDD. Crearea Depozitarului Central se face în condiţiile în care noua lege a pieţei de capital prevede ca, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare, toate serviciile post-tranzacţionare să fie externalizate şi să fie furnizate integrat de un Depozitar Central.
• RRA nu agreează controlul Depozitarului Central de către operatorii de piaţă
Motivul pentru intenţia de preluare a cotei de 75% din Depozitarul Central are la bază, potrivit lui Septimiu Stoica, realizarea eficientă a managementului costurilor la BVB şi a strategiei de dezvoltare a pieţei. Domnul Stoica susţine că acest lucru se poate face în condiţiile în care există o conducere unitară, care asigură colaborare instituţională şi care imprimă disciplină tehnică. În sprijinul acestei argumentări vine şi afirmaţia domnului Farmache, care prezintă modul de funcţionare a celor mai multe burse externe, unde operatorii de piaţă controlează Depozitarul Central. Directorul general al Bursei susţine că BVB trebuie să controleze Depozitarul, pentru ca serviciile post-tranzacţionare nu pot să fie "rupte" de serviciile de tranzacţionare, furnizate de operatorii de piaţă, cu necesitatea ca ambele să urmeze aceeaşi strategie. SNCDD nu s-a pronunţat încă în legătură cu procentul de control dorit de operatorii BVB, dar Florin Pogonaru, preşedintele Registrului Român al Acţionarilor, i-a precizat opinia în această privinţă.
Domnul Florin Pogonaru se întreabă, sceptic, cum ar putea să fie finanţat un asemenea Depozitar, care trebuie racordat la ceilalţi depozitari europeni, în condiţiile în care participaţia operatorilor la Depozitar nu va fi făcută în numerar. Noua lege a pieţei de capital permite operatorilor de piaţă să deţină pînă la 75% din capitalul social al Depozitarului Central, fără obligaţia plăţii în numerar a acţiunilor. În aceste condiţii, preşedintele RRA consideră că ceilalţi posibili acţionari, cu deţineri minoritare de pînă la 5%, nu vor mai avea nici un interes să contribuie la capitalul social. Un alt aspect adus în discuţie de Florin Pogonaru este faptul că "piaţa funcţionează ca urmare a existenţei emitenţilor, iar brokerii sînt o consecinţă a funcţionării". Deţinerea controlului de către brokeri ar putea determina situaţia în care aceştia dicteză comisioanele şi taxele suportate de emitenţi, creîndu-se un statut special pentru operatorii de piaţă, spune domnul Pogonaru.
Preşedintele RRA spune că "brokerii, dacă vor să deţină controlul Depozitarului Central, ar trebui să participe cu numerar, iar emitenţii să aibă reprezentanţi în AGA prin intermediul cărora să poată avea un cuvînt de spus în stabilirea comisioanelor". Situaţia în care operatorii de piaţă deţin un asemenea procent în capitalul social al Depozitarului Central este comparată de Florin Pogonaru cu piaţa italiană, unde, chiar dacă brokerii au 75% din capital, sînt controlaţi de instituţii bancare puternice. Domnia sa prevede că la noi, se va dilua influenţa băncilor, iar piaţa va intra sub controlul jucătorilor mari. Domnul Pogonaru concluzionează că "oricare ar fi varianta de constituire, Depozitarul va ajunge în criză, ori de finanţare, ori de nerecunoaştere la nivel european".
Dar în problema costurilor, directorul general al BVB ne-a declarat că, dimpotrivă, intenţia este să diminueze comisioanele, întrucît creşterea lor ar avea efecte defavorabile dezvoltării pieţei pe termen mediu şi lung. Domnul Farmache a spus că o scădere cu 30% a costurilor deja a avut loc, dorinţa BVB fiind să lupte în continuare împotriva majorărilor. Domnia sa susţine că veniturile BVB se vor baza pe creşterea volumului de tranzacţionare, iar nu pe majorarea comisioanelor. "Bursa trebuie privită în context european, competiţional", iar costurile trebuie să facă faţă acestei competiţii, spune Stere Farmache. Depozitarul Central va furniza şi servicii de Registru pentru emitenţii care încheie contracte cu această instituţie, potrivit noii legi. Situaţia Registrelor existente în prezent pe piaţă este încă o problemă ce urmează să fie clarificată. Florin Pogonaru spune că Registrul actual al BVB este limitat şi neexperimentat în raport cu celelalte registre independente. Domnia sa susţine că fuziunea Rasdaq cu BVB şi apariţia Depozitarului Central necesită fie centralizarea bazelor de date ale registrelor independente, fie includerea lor în noul Depozitar. Eventuala constituire a unui Registru Unic, fără cooperarea cu registrele actuale, ar fi, consideră preşedintele RRA, "o catastrofă".
• BVB vrea să intre pe piaţa instrumentelor financiare derivate
Întrucît noua lege nu interzice existenţa mai multor case de compensare, BVB are trei variante de iniţiere a tranzacţiilor cu instrumente derivate pe piaţa noastră de capital. Copreşedintele Comitetului Comun de Dezvoltare al BVB, Septimiu Stoica ne-a declarat că Bursa poate intra pe piaţa derivatelor fie singură, fie în colaborare; în acest al doilea caz, dispune de două variante de parteneriat - cu Bursa Română de Mărfuri Bucureşti (BRM) sau cu Bursa de Mărfuri de la Sibiu (BMFMS). Pentru că BVB doreşte realizarea acestui lucru cît mai repede posibil, preferă cooperarea cu o instituţie cu experienţă în domeniu, mai ales în ceea ce priveşte casa de compensare.
Preşedintele BMFMS, Teodor Ancuţa, ne-a declarat că discuta această problemă cu BVB de şase luni şi că a primit propunerea a trei variante de cooperare. Domnul Ancuţa spune că în două săptămîni trebuie să dea un răspuns. Preşedintele BMFMS afirmă că Bursa de la Sibiu este singura piaţă autorizată pentru derivate din Europa de Sud-Est. Domnia sa ne-a spus că BMFMS are o experienţă de şapte ani şi că aplicaţia tehnică folosită de casa de clearing a fost brevetată şi autorizată de CNVM.
Una dintre variantele de colaborare propuse de BVB este să majoreze capitalul social al casei de compensare a BMFMS, iar BVB să devină acţionar semnificativ. Colaborarea s-ar fi oprit, în acest caz, la nivelul clearingului. Varianta a fost respinsă de acţionarii BMFMS, pentru că BVB doreşte să tranzacţioneze aproximativ aceleaşi produse care sînt la Sibiu, spune domnul Ancuţa. O altă variantă refuzată de BMFMS este achiziţionarea integrală a casei de compensare şi, implicit a Bursei de la Sibiu, de către BVB. Majoritatea acţionarilor BMFMS a agreat varianta fuziunii BVB cu BMFMS, într-o entitate unică ce va controla casa de compensare. Preşedintele BMFMS previzionează constituirea unei Burse Naţionale Unice, cu două divizii (una pentru instrumente primare şi una pentru cele derivate) şi cu o singură casă de compensare.
Contrar obişnuitei toropeli de vară, în piaţa de capital au loc pregătiri intense de restructurare, stimulate de noua lege (în vigoare de zece zile) care a intervenit pe fondul procesului de unificare a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) cu piaţa "Rasdaq". Noua lege introduce noţiunea de "depozitar central" - instituţie care urmează să depoziteze electronic toate titlurile de valoare tranzacţionate pe pieţele reglementate - ceea ce nu se suprapune decît parţial peste existenta Societate Naţională de Compensare, Decontare şi Depozitare (SNCDD), care, pînă acum, a prestat servicii de acest fel doar pentru piaţa "Rasdaq" (nu şi pentru Bursă).
În plus, legea actuală modifică limitele ponderilor în acţionariatul depozitarului, faţă de cele prevăzute în cazul SNCDD. La acesta din urmă, cota deţinerii maxime permise individual se reducea la 3% din capitalul social, în timp ce la depozitarul central creşte pînă la 5%. Deţinerile consolidate pe categorii erau limitate la 40% pentru societăţi bancare şi 40% pentru societăţile de brokeraj, în timp ce la depozitarul central, brokerii au permisiunea să acceadă pînă la limita de 75% din capitalul social.
Aceste noutăţi, ca şi dispariţia pieţei "Rasdaq" prin fuziune cu Bursa, aşază SNCDD într-o poziţie delicată, fiind ameninţată să-şi piardă afacerea cu totul dacă nu se adaptează realităţii transformărilor. Situaţia este cu atît mai ameninţătoare pentru SNCDD, cu cît nu deţine monopolul serviciilor de depozitar pe piaţa de capital (Bursa funcţionează dintotdeauna cu depozitar propriu care, oricînd, ar putea fi externalizat) ba chiar se confruntă şi cu posibilitatea apariţiei altor prestatori. De pildă, societăţile de registru independent care şi ele se simt ameninţate cu dispariţia prin prevederile noii legi ar putea decide să supravieţuiască prin fuziunea într-o entitate care să preia rolul de "depozitar central". Mai mult, un zvon neconfirmat acreditează intenţia Băncii Naţionale să constituie un depozitar central despre care nu se ştie dacă nu ar putea să corespundă şi nevoilor pieţei de capital.
Pentru toate aceste motive, opoziţia SNCDD este foarte şubredă în faţa intenţiei agresive a brokerilor care s-au hotărît să speculeze momentul la maximum, cerînd să preia întreaga pondere de 75% din capitalul său social, permisă de lege.
Dar brokerii nu se limitează doar la restructurarea pieţei, ei intenţionează să o şi dezvolte într-o direcţie nouă, adăugîndu-şi tranzacţionarea instrumentelor derivate - contracte futures, options, pe indici bursieri şi pe rata dobînzii. Pînă acum, acestor operaţiuni li s-a dedicat Bursa din Sibiu (Bursa Română de Mărfuri - BRM - a iniţiat şi ea tranzacţii de acest fel, dar nu şi-a autorizat piaţa la CNVM; unele încercări au avut loc, cu ani în urmă, şi la Bursa din Constanţa, desfiinţată cu trei ani în urmă).
Bursa de Valori Bucureşti prospectează posibilităţile de cooperare cu bursele de mărfuri existente, încercînd să le preia experienţa şi infrastructura, cu pretenţia că le-ar putea impulsiona piaţa pe nivel superior.
Toate aceste pregătiri invizibile preced transformări spectaculoase ale pieţei noastre de capital, aşteptate pentru sfîrşitul anului. Dacă nu le-am semnala, atunci dumneavoastră, cititorii noştri, aţi fi luaţi prin surprindere în toamnă, crezînd că s-a petrecut vreo minune cu piaţa noastră, aflată de atîţia ani în agonie. Nu, dacă se va petrece vreo minune, atunci ea va avea o explicaţie - în vara aceasta, Bursa nu a luat vacanţă, ci a pregătit ofensiva din toamnă. (MAKE)