Conducerile celor două burse locale - BVB şi Sibex - sunt pe ultima sută de metri cu negocierile pentru conectarea la contrapărţi centrale străine (CCP), după ce nu au reuşit să îşi convingă acţionarii să voteze înfiinţarea unei instituţii locale.
Astfel, până la 15 septembrie 2013, cele două Burse trebuie să semneze, potrivit Directivei Europene EMIR, contracte cu o contraparte, asta dacă vor ca piaţa derivatelor să supravieţuiască.
Eşecul conformării la normele europene ar însemna o lovitură de imagine pentru Bursa de Valori Bucureşti, însă pentru Sibex ar putea fi fatal.
În cadrul unei întâlniri cu o parte dintre acţionari, pe 7 august, conducerea BVB a anunţat că, din perspectiva sa, colaborarea cu Sibex continuă pentru identificarea unei soluţii externe optime comune.
Numitorul comun ar putea fi Keler, Contrapartea Centrală ungurească.
BVB ar înclina spre aceasta, însă Sibex încă aşteaptă oferta finală a grecilor de la Helex şi apoi va lua o decizie.
Potrivit unor surse, soluţia ungurească ar fi destul de costisitoare pentru brokerii de la Sibex.
Bursa sibiană pare oricum mai apropiată de Atena, mai ales în contextul în care a cooptat un grec în Consiliul de Administraţie, pe Petros Iakovou, CEO la Hellenicamerican Securities&Asset Management. Acesta a primit avizul Autorităţii de Supraveghere, pe 14 august.
Potrivit Raportului Casei Române de Compensaţie (CSC) pe 2012, Sibex a contactat mai multe CCP-uri străine, însă şi-au exprimat interesul pentru colaborare Eurex Clearing, Helex Grecia, Keler Ungaria, LCH Clearnet SIX x-clear şi NASDAQ OMX.
La Bucureşti, conducerea Bursei a transmis acţionarilor că pieţele din spaţiul european comparabile şi/sau urmărite de BVB care beneficiază de existenţa unui astfel de serviciu (CCP) sunt Polonia - KDPW CCP, Ungaria - KELER CCP, Austria şi Cehia - CCP.A, Grecia - ADECH.CCP Austria cere membrilor compensatori fonduri proprii de 2,5 milioane euro, contribuţie la fondul de clearing de 1 milion de euro, în timp ce Eurex Clearing cere membrilor compensatori 12,5 milioane euro capital şi 1 milion de euro contribuţie minimă la fondul de garantare pentru Direct Clearing Member, reiese din Raportul CRC.
Înfiinţarea unei Contrapărţi Centrale locale ar fi avut nevoie de un capital minim de 7,5 milioane de euro.
• Interes la BNR pentru CCP, dar în zadar
Bursele locale nu au fost în stare să înfiinţeze o contraparte centrală, deşi, în proiect, ar fi avut şi sprijinul Băncii Naţionale a României.
Unele discuţii au existat între reprezentanţii BVB şi BNR, însă acestea s-au dovenidit în zadar, în lipsa materializării CCP locale.
Potrivit unor surse, Banca Naţională propunea ca în proiectul CCP să se implice Transfond , operatorul Sistemului Electronic de Plăţi: administrator şi operator al sistemului SENT (Casa de Compensare Automată), administrator tehnic şi operator al sistemului ReGIS (sistemul de decontare pe bază brută în timp real), conform mandatului acordat de către Banca Naţională a României, operator tehnic al sistemului SaFIR (sistemul de depozitare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat).
Oficial, Costel Ceocea, preşedintele SIF Moldova, a fost printre puţinii care s-a referit public la interesul BNR pentru CCP. Domnia sa ne-a declarat, în luna mai: "Cred că CCP-ul este o problemă importantă şi că cei de la BNR sunt interesaţi să o clarifice". Domnia sa ne-a precizat că exista, la acea dată, un comitet de lucru la Banca Naţională care se ocupa de acest subiect.
1. cu Balbaila?
(mesaj trimis de anonim în data de 28.08.2013, 08:16)
Ce sa faca ? Cu Balbaila la conducere? Mai CA-ule cat il mai tineti pe Balbaila? Sa va duca in faliment direct?