BUSINESSMARK: Business Challenge 2021. Schimbările vin întotdeauna şi cu bune, si cu rele. Chiar şi în business

Cum s-a schimbat piaţa în perioada pandemiei? Cum s-a schimbat modul de a face business? Cu ce efecte se confruntă antreprenorii români? Cum au reuşit companiile mici şi mijlocii să depăşească această perioadă? Iată câteva dintre întrebările la care am încercat să găsim răspuns în cadrul celei de a 9-a ediţii a evenimentului Business Challenge, eveniment dedicat IMM-urilor şi companiilor antreprenoriale. Adaptare, agilitate, digitalizare, leadership- acestia au fost termenii ce au stat la baza discuţiilor, toate sub ideea rezilienţei, perseverenţei, întoarcerii la întrebările fundamentale.

DANIEL NICOLESCU, Managing Partner & Co-Founder, Symphopay a deschis evenimentul cu un moment de reflecţie asupra perioadei de criză generate de pandemia de COVID-19: "Toţi avem un plan până primim un pumn în gură. Când a început perioada COVID, s-a simţit o temere mare în piaţă, apoi o reaşezare a valorilor, apoi am trecut într-o etapă de supravieţurire. În această perioadă s-au conturat alte priorităţi în sufletul fiecarui consumator. Sănătatea a devenit foarte importantă. Familia a devenit la fel de importantă. S-a conturat sentimentul de libertate. Faptul că lucrăm de acasă ne dă libertate. A apărut în agenda fiecăruia întrebarea de ce?, am început să căutăm sensul în vieţile noastre."

Deşi această perioadă a fost dificilă, a adus cu sine lecţii învăţate, noi oportunităţi şi o nouă lumină sub care lucrurile pot fi privite în viitor. Acest lucru a fost confirmat şi de Daniel Nicolescu: "Am învăţat în perioada asta cum să conducem echipe în perioade de incertitudine. Am învăţat din mers şi am adaptat tot din mers. Ne-am trezit cu multe întrebări generate de temerile oamenilor, deci leadershipul a devenit extrem de important. Am văzut cât de important este să ai lideri. Nu neaparat lideri formali, dar am descoperit cât de important e să ai oameni în echipe care să îi ajute pe ceilalţi. Am învăţat ca schimbările vin întotdeauna şi cu bune, si cu rele. Faptul că am fost forţaţi să trecem print-o perioadă dificilă ne-a arătat că viaţa începe întotdeauna după ce ieşi din zona de confort. Am văzut companii care imediat au simţit care sunt oportunităţile în piaţă. Schimbarea vine şi cu multe lucruri bune."

Din perspectivă pragamtică, Daniel a subliniat: "Funcţionăm pe forecast la forecast la forecast. Ne adaptăm continuu. Se dezvoltă nevoia de a schimba costurile în rândul companiilor. Noi lucrăm mult pentru a optimiza procesele şi a scădea costurile. Pentru că o companie trebuie să fie pregătită de schimbări neprevăzute, precum a fost pandemia. Dar poate fi o criză de oameni, de energie, etc.".

Mutând discuţia în zona elementelor ce definesc un exit inteligent, RĂZVAN VLAD, Partener, Fuziuni şi Achiziţii, NNDKP a ridicat întrebarea - "Ce urmăreşte achizitorul?".

"În primul rând, preluarea unei societăţi sănătoase (din punct de vedere business şi juridic) şi cu perspectivă de dezvoltare pe piaţă. De asemenea, este interesat de menţinerea echipei de management şi a angajaţilor cheie. Aceasta este o condiţie fundamentală. Este foarte greu să preiei un business şi să schimbi toată echipa fără a deregla business-ul. Achizitorul mai urmăreşte: securizarea activelor societăţii, securizarea contractelor esenţiale (core business) ale societăţii şi

securizarea drepturilor de IP şi a know-how-ului. Acest element a devenit foarte important. Sunt mult start-up-uri în România mai ales în zona de tehnologie. Business core value-ul lor acesta este.

Achizitorul îşi mai doreşte preluarea cat mai smoothly administrativă a societăţii şi implementarea culturii achizitorului. Când un achizitor preia o companie, va căuta să schimbe cultura sa organizaţională. Procesul poate fi uşurat dacă societatea target a avut o relaţie de business puternică cu achizitorul înainte de preluare.", a subliniat Răzvan Vlad.

De asemenea, acesta atrage atenţia asupra problemelor de control ce pot apărea în cazul unui exit ce se realizează în baza unui parteneriat: "De luat în calcul este şi faptul că achizitorul îşi doreşte controlul societăţii din punct de vedere decizional. Este greu de crezut ca societatea să achiziţioneze o companie, dar să lase controlul investitorului iniţial. Foarte des vedem pe piaţă exit prin crearea unui parteneriat. Societatea este achiziţionată la jumătate şi achizitorul decide să păstreze investitorul/investitorii în cote egale pentru dezvoltarea businessului. Această variantă este totuşi de evitat din punct de vedere juridic, existând o mare posibilitate de blocare decizională, dacă nu au fost agreate mecanisme de exit. Este uşor de anticipat, investitorul a dezvoltat business-ul prin deciziile proprii, iar acum deciziile nu vor fi în totalitate la el."

Despre supravieţuire prin adaptare a vorbit în continuare CRISTIAN TUDOR, Founder & General Manager, Microgreens România. Acesta a început prin a mărturisi: "Am fost aproape de faliment în 2020, din fericire am reuşit să o depăşim şi să găsim o pivotare care ne-a ajutat mult în scalarea business-ului. Suntem producători de microplante, focusul era pe HORECA, iar în 2020 asta nu ne-a ajutat deloc. Am reuşit să strângem în jurul nostru toate companiile cu care lucram şi am făcut o campanie de tipul unde-s mulţi puterea creşte. Apoi, am schimbat repede tipologia de produse, am făcut un nou brand, ne-am adaptat rapid."

Pivotarea la care Cristian Tudor a făcut referire este aceea spre agricultura verticală: "De la plante aromatice la forme de salate, toate pot fi făcute în forma de agricultura verticală. Aveam tehnologia pentru indoor vertical farming, dar fiind în zona de confort cu microplantele, am lasat-o sa crească normal. Această indoor vertical farming este o formă din viitorul susţinerii alimentaţiei pe glob, care va asigura saţietatea pe glob. Suntem pionieri ai acestei forme în România. Suntem primii care au dezvoltat aceste tehnologii, avem investitori care au investit în viziunea noastră de descentralizare a producţiei de plante."

Rezultatele nu încep şi ele să se vadă, segmentul de indoor vertical farming fiind unul cu o creştere foarte bună de la an la an: "Suntem pe un trend ascendent, cifrele cresc de la an la an în mod ameţitor şi cel mai important este că am avut timp să dezvoltăm această tehnologie. Sunt multe lucruri pragmatice la indoor vertical farming faţă de cea clasică.".

Împortant de luat în calcul, pentru orice business ce îşi desfăşoara activitatea în România, este tipul de atitudine pe care românii îl au cu privier la aria financiară. În acest sens, CLAUDIU BUD Strategic Transactions and Client Relations Area Director, KRUK România a prezentat rezultatele unui studiu realizat de compania sa - "Evaluarea atitudinilor, valorilor şi obiceiurilor românilor în aria financiară".

Printre rezultatele studiului, Claudiu Bud a menţionat:

• 38% declară că le ajung veniturile pentru un trai decent

• 46% declară că îşi planifică bugetul lunar, aceasta a fost o surpriză plăcută, dar 29% spun că nu îşi planifică bugetul niciodată. Aşadar educaţia financiară lipseşte, este un fapt

• În gospodărie se fac economii- 47% spun că da. Acest lucru se conectează cu creşterea valorii depozitelor din această perioadă

• Deşi nu prea au încredere în bănci (31%), 34% din români spun că dacă ar vrea să economisească, ar depune banii într-un cont, la bancă

• 91% dintre respondenţi spun că nu intenţionează să obţină nici un fel de împrumut în următoarele 12 luni

• 42% dintre respondenţi simt stres atunci când nu reuşesc să îşi achite datoriile la timp, iar 23% ruşine

2021 este cel mai bun an pentru Merlin's Beverages, ne-a spus EDUARD ALEXIANU, Commercial Director, nu fără a detalia şi cum au reuşit să obţină această performanţă într-o perioadă de instabilitate, impredictibilitate şi schimbare: "În 2020 am avut o intare curajoasă- cea pe piaţa băuturilor carbogazoase. PopCola- prima cola cu extracte botanice produsă local. Anul 2020 a fost atipic şi neaşteptat pentru oricine. Evoluţia vânzărilor martie-aprilie ne-a pus în faţa unui tablou foarte nou. Demarasem proiectul de investiţii. Blocajul ne-a bulversat ca management, oamenii erau speriaţi şi nu se puteau concentra pe obiectivele companiei. Am realizat o analiză a ceea ce am realizat şi a ce reprezentăm pentru consumatori. Introspecţia ne-a dus într-o zonă optimistă, ne era clar că ne vom reveni. Prima acţiune importantă- realocarea resurselor umane. Apoi, intensificarea proceselor pentru finalizarea investiţiei care era foarte importantă. Am readaptat strategia de comunicare. Am lărgit segmentul publicului ţintă.

Nu am recurs deloc la şomaj tehnic, dar am reorientat resursele umane şi am avut grijă ca veniturile să fie livrate la timp. Începând cu luna iulie am continuat procesul de angajări. 2021 este cel mai bun an pentru noi, estimăm o creştere a cifrei de afaceri cu peste 50%."

"Cum treci de la o poziţie de stagnare la una de creştere rapidă?" s-a întreabat LILIANA CAIMACAN, Head of Global Innovation, Tata Consumer Products, Professor of Marketing & Innovations, Hult International Business School (Marea Britanie) în finalul primei sesiuni a evenimentului Business Challenge. "Pe baza cercetărilor pe care le-am făcut, am identificat trei activităţi majore. Prima este de a identifica trendurile din piaţă şi a te asigura că eşti prezent acolo. A doua este de a identifica elementele de transformare care să ajute o companie să se mute în zona de creştere. E vorba de modelul de business adoptat şi cum răspune acesta la ceea ce se întâmplă pe piaţă, dar şi de cum te diferenţiezi faţă de competitori. A treia este de a dezvolta un portofoiu care să poată creşte şi să rămână relevant pentru un timp cât mai lung- future-proofing portfolio."

La acest nivel, Liliana propune un model în 3 paşi de Future-Proofing: "Modelul are la bază 2 dimensiuni- aceea de a genera valoare şi de a fi performant. Primul pas- optimizarea core value - cum îl putem face relevant pe termen lung pentru consumatorii noştri? Cum putem produce mai eficient, cum putem genera oportunităţi de extindere? Al doilea pas- a genera valoare adiţională. Cum putem extinde business-ului în ceva ce are sens pentru noi. Cum putem fi mai degrabă proactivă decât reactivi? Al treilea pas- Cum putem crea acea valoare diversă care să ne ajute într-un spaţiu care este complet diferit. Practic, acestea sunt oportunităţi de creştere pentru viitor şi se referă la inovaţii."

Cea de a doua sesiune a evenimentului a avut formatul unui panel de discuţii, moderat de VALENTIN VOINESCU, Partener, Finanţări, NNDKP şi Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.

Reflectând asupra efectelor pandemiei asupra sectorului energetic, CORNELIU BODEA, CEO, Adrem şi Preşedinte al Asociaţiei Centrul Român al Energiei atrage atenţia şi asupra importanţei acestei resurse şi asupra abordării sustenabile pe care mediul de afaceri trebuie să şi-o însuşească: "Sectorul energetic suferă ca urmare a efectelor economice ale pandemiei. Unele explicaţii sunt de natură tehnică, altele de natură politică. În această bulversare economică, mai multe status quo-uri au fost puse la încercare. Energia fiind o resursă atât de importantă, simte efectele. S-a discutat de eventualitatea unui blackout, a pornit de la o dezinformare, eu nu cred că suntem într-o astfel de situaţie. Va fi provocatoare perioada următoare şi preţurile nu vor scădea în curând. Nici nu vor mai ajunge la nivelul la care erau. Asta stă la baza unei probleme în România. Pentru că noi ne bazam pe un preţ redus la energie şi la resursele umane. Dar ambele se pare că se aliniază cu cele din alte ţări. De aici, se poate înregistra o oarecare scădere economică, desi eu sunt optimist. Energia este o resursă vitală pentru societatea noastră azi. Aceste crize trebuie să ne atragă atenţia asuspra importanţei sale reale. Ar trebui să fim mai responsabili în consumarea ei şi să trecem către o abordare sustenabilă."

Perioada pandemiei a afectat cu siguranţă şi modul companiilor de a face planuri şi strategii, de a analiza situaţia pieţei. " Ce m-a învăţat pandemia este să nu mai fac planuri pe termen lung. Legat de supply chain, cine îşi va dori să se revină la ce era înainte, aş întreba. Un container era cam 1500 de eruro, in medie, acum 15 000 este o cifra frumoasă. De ce şi-ar dori companiile producătoare să se revină la 1500 de euro? Volumul mărfurilor nu a crescut 100%, noi azi le comparăm cu ce era în lockdown ceea ce este greşit. Dacă comparăm cu ce era înainte, vedem o creştere a volumelor, dar nu aşa mare.", a menţionat MARIANA CONSTANTINESCU-BRĂDESCU, Managing Partner, PIATRAONLINE.

Privind evoluţia unei afaceri, aceasta a vorbit despre experienţa sa de antreprenor: "Consider că au fost momente în care am pierdut întrebarea de ce? din vedere şi am pierdut şi focus-ul. Răspunsul la de ce? s-a schimbat în timp. Cred că devine un dezavantaj competitiv cu cât creşti. Asta e o trăsătură a ţărilor mai puţin transparentizate economic. În business-ul meu, e greu să rămâi conectat la piaţă dacă opţiunea ta a fost să fii transparent, lucru care vine la pachet cu multe altele. E greu să te baţi cu competitori care nu au aceeaşi viziune. E important să rămâi conectat la piaţă şi să găseşti opţiuni. E bine să mergi la rădăcină şi să cauţi. Sunt momente pe piaţă cănd simţi că ceea ce tu ştiai nu mai e valabil, aşa că te duci şi cauţi. Asta înseamnă agilitate, să înţelegi când trebuie să cauţi, să găseşti variante. În zona de confort începe panta descendentă."

DRAGOŞ HÂNCU, Fondator, AMBER STUDIO a discutat despre lucrul remote specific perioadei pe care o traversăm, dar a pus în perspectivă şi abordarea pe care antreprenorii o au în business, propunând o revenire la întrebările fundamentale: "Oamenii pasionaţi de gaming stau la calculator destul de mult. Deci lucrul de acasă, de la birou, nu ne-a afectat foarte tare. Este o perioadă dificilă care te obligă să te uiţi la tine, atât personal, cât şi ca business. Există o parte logistică, mai complicată în lucrul remote. Apoi, există o parte culturală. Noi vrem să ne depărtăm de managementul calităţii oamenilor. Doar frica te face să faci micromanagement. Trebuie să dai putere şi responsabilitate oamenilor de a îşi face treaba. Cred că este important să ne întoarcem să vedem de ce facem ceea ce facem, de ce vrem să creştem, de ce vrem să fim mereu mai mari?".

DRAGOŞ DUŞE, Chief Executive Officer & Founder, Synaptiq.io a mărturisit că lucrul remote, comunicarea digitală a avut avantaje de care ei s-au bucurat: "Pe noi ne-a ajutat, ne-a deschis calea networking-ului, a fost important că am putut scuti timpul de a merge la întâlniri face to face şi am putut avea întâlniri online. De asemenea, s-a deschis calea de a avea angajaţi de oriunde, am văzut că se poate lucra de acasă. Probabil că şi într-o firmă în care eşti la birou, mare parte din comunicare este to digitală, doar că ai confortul că poţi să mergi şi să vorbeşti faţă în faţă cu cineva. Dar asta consumă şi timp.".

De asemenea, acesta a vorbit despre piaţa de IT din România şi oportunităţile ce există la nivel de investiţii: "Cred că statistica din ultimul timp a arătat o creştere a investiţiilor. Asta poate s-a întâmplat şi datorită procesului de digitalizare. Mulţi investitori au văzut o oportunitate acolo. Europa de Est are un grad de calificare suficient de mare, există infrastructură, există legislaţie prin normele europene, deci este un foarte bun risk- reward investment pentru investitorii din afară. Şi noi, de exemplu, de multe ori suntem contactaţi de investitori de afară."

CLAUDIU BUD, Strategic Transactions and Client Relations Area Director, KRUK România a prezentat reacţia pe care compania sa a avut-o în faţa restricţiilor din perioada pandemiei: "Provocarea principală cu care ne-am confruntat a fost trecerea în online. Un business bazat pe call-center să fie mutat în online părea imposibil, dar am reuşit şi suntem în continuare online. Am făcut diverse programe de resurse umane pentru a ne păstra colegii aproape. Am mers pe cost-cutting, dar cu focus pe păstrarea angajaţilor. Am dezvoltat e-KRUK, am lucrat să aducem clienţii mai aproape de noi printr-un serviciu de e-service. Am lucrat intens în această perioadă la automatizări pentru a ne creşte eficienţa şi rezultatele sunt foarte bune, performanţa grupului a crescut semnificativ."

Despre continuitate în business, chiar şi în perioada pandemiei a vorbit şi IONUŢ LEAHU, Fondator şi CEO, Reţeaua de Clinici Dr. Leahu: "Să ne amintim de perioada pre-pandemie. Noi am simţit rapid efecte pentru că veneau semnale referitoare la problemele de stoc pentru echipamentele de protecţie. Valul pandemiei ne-a lăsat singuri pe piaţă. Am fost singurii care au ţinut deschis pe toată perioada pandemiei. Ne-a întărit dorinţa de a ne extinde în toată ţara. Am continuat investiţiile, am deschis chiar şi în Londra. Avem presiunea constantă de a şi creşte, dar a fi şi profitabili. Mindsetul de start-up a rămas, dar avem obligaţii financiare importante pe care le respectăm aducând profit. Indicatorii obişnuiţi s-au cam destabilizat pentru că nu ai acelaşi ritm. Cum a venit valul 4, de exemplu, numărul de programări a scăzut.".

Despre ce schimbări a adus pandemia a vorbit şi VLAD NĂSTASE, CEO Concilium; Global VP pentru Relaţii Internaţionale, Turnaroud Management Association:"Procesul prin care trecem este unul profund şi va face diferenţa între antreprenorii care merg cu valul şi cei cu viziune. Avem în perioada aceasta avantajul de a şti cum să navigăm în ape tulburi. Am ajuns în punctul în care disponibilitatea de stoc bate preţul cel mai bun. Iar asta este un change of behaviour important pe anumite segmente. Unul din factorii de schimbare pe termen lung este sustenabilitatea, trebuie luat în calcul, iar implicaţiile sunt multiple."

De asemenea, el a discutat despre profit versus mărime în business: "Trebuie să te uiţi şi la profit, nu numai la mărime. Trebuie să te gândeşti în momentul în care te retragi, dacă vinzi sau laşi următoarei generaţii, cum vrei să arate afacerea ta? Mă uit la family office-uri din alte ţări care deja au ajuns la a treia, a patra generaţie. Ei au o întreagă filosofie despre cum să gestioneze afecerea. Noi suntem încă la început, învăţăm. Antreprenorii trebuie să vadă care este viziunea lor, ce îşi doresc să facă. Apoi, sky is the limit, fiecare conform propriilor dorinţe şi valori."

Ce dificultăţi au întâmpinat investitorii în această perioadă? ANDREI GEMENEANU, Managing Partner, Morphosis Capital: "În general, pentru private equity a fost o perioadă foarte activă. Noi am făcut patru noi investiţii în pandemie ceea ce e mai mult decât mă gândeam. Noi suntem un fond focusat pe parteneriate, iar un parteneriat nu poate porni prin exploatarea unui context nefavorabil business-ului, partenerului, nu este o bază bună de plecare. Am făcut investiţii frumoase.

Am întâmpinat provocarea de a construi încredere- a fost mai dificil de a construi chimie umană.

De asemenea, provocarea tehnică de a evalua o companie în perioada aceasta. Rezultatele din 2019 erau irelevante, dacă luai în calcul pe cele din 2020, taxai compania în mod nedrept. Planul pentru primele 100 de zile a fost dificil de făcut în contextul acesta. Un investitor caută un fondator care renunţă greu la equity. E un semn bun când un fondator înţelege valoarea companiei sale în viitor. Dacă noi credem într-un business, ne gândim la valoarea de equity din viitor, nu neapărat din prezent."

Pandemia a grăbit anumite schimbări la nivel de business, cum ar fi digitalizarea, iar PAUL HARFAŞ, Co-fondator, Octavic, a simţit puternic acest efect: "Noi ca start-up nu am avut o problemă să facem tranziţia în online. Am beneficiat foarte mult de hype-ul din jurul buzz word-ului digitalizare. Dar realitatea arată diferit- există încă reticenţa de a face acest pas. Lumea e mult mai atentă la cum se produce aici, local, iar asta ne ajută. Am văzut o creştere în inbound investors care ne contactează. Noi am crescut organic, acum tatonăm ideea unei investiţii, avem un plan mai bine definit a ce vrem să facem. Avem provocarea următoare - primim întrebarea de ce abia acum căutăm investiţie. Acum ne dorim să prindem valul acesta al digitalizării."

Business Challenge este un eveniment anual organizat de BusinessMark.

Partenerii ediţiei din anul 2021 au fost: Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) şi KRUK România.

Partenerii media ai evenimentului au fost: Ziarul Bursa, DeBizz, Transilvania Business, Revista Piaţa, Energynomics.ro, Administraţie.ro, Global Manager, Financial Market, FinZoom.ro, Jurnalul de Afaceri, MATEK.