CA SĂ COMBATĂ EVAZIUNEA ÎN GRECIA  Germania recrutează voluntari experţi în colectarea taxelor

• Un oficial înalt din fiscul elen: "Nu avem nevoie de ajutor din afară"

Autorităţile germane au recrutat circa 160 de voluntari experţi în colectarea taxelor, care să meargă în Grecia pentru a ajuta la combaterea evaziunii fiscale. Potrivit Financial Times, presa elenă scrie deja despre "o forţă de asalt formată din colectori de taxe germani". Măsura autorităţilor federale din Germania riscă să reaprindă tensiunile dintre Berlin şi Atena.

Voluntarii ar putea derula seminarii sau "proiecte pe termen lung", potrivit Ministerului de Finanţe german. Toţi cei aproape 160 de experţi vorbesc engleza, iar aproximativ zece şi greceşte.

Experţii urmează să se deplaseze în Grecia în cadrul unei iniţiative a UE şi FMI pentru îmbunătăţirea sis-temului de colectare de taxe. Un oficial guvernamental elen a reacţionat pozitiv la plan: "Astfel de asistenţă, pentru îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei administraţiei publice elene, este binevenită".

Sosirea oficialilor germani la Atena ar putea, însă, retrezi ostilitatea faţă de Germania, declanşată în ianuarie de un plan pentru numirea unui "comisar pentr buget", care să supravegheze finanţele Greciei.

Într-un articol de primă pagină din tabloidul elen ProtoThema, voluntarii germani sunt descrişi drept "o forţă de asalt formată din colectori de taxe germani".

Un oficial înalt din fiscul elen a spus: "Nu avem nevoie de ajutor din afară. Avem nevoie de computere mai bune şi de o mai bună cooperare cu alte departamente guver-namentale".

• Evaziunea fiscală, estimată la 5-6 miliarde de euro anual

Creditorii internaţionali au cres-cut din nou presiunea asupra Greciei pentru combaterea evaziunii fiscale, estimată la 5-6 miliarde de euro anual, şi pentru rezolvarea situaţiei unor restanţe de circa 60 de miliarde de euro la plata de taxe, potrivit estimărilor Comisiei Europene şi FMI.

Taxele directe reprezintă mai puţin de jumătate din veniturile guvernului elen, TVA şi accizele având cea mai mare contribuţie, potrivit Ministerului de Finanţe de la Atena.

"Grecia se confruntă acum cu aceleaşi probleme întâmpinate de Germania de Est în 1990", a declarat Norbert Walter-Borjans, ministru de Finanţe al landului german Renania de Nord-Westphalia, din care provin foarte mulţi voluntari, pentru revista germană Wirtschaftswoche. După căderea Zidului Berlinului, Germania de Vest a trimis, potrivit Mediafax, mii de oficiali să ajute la reconstrucţia structurilor administrative în fostul Est comunist, însă această politică a condus la resentimente.

• Grecia - "o ţară săracă cu mulţi oameni bogaţi"

Evaziunea fiscală atinge cote ridicate în Grecia, mai ales din partea celor cu venituri ridicate, ca medicii sau avocaţii.

Doar 5.000 de persoane, dintr-o ţară cu o populaţie de 12 milioane de locuitori, au admis că ar câştiga peste 90.000 de lire sterline. Studiile arată că mai mult de 60.000 de greci au investiţii de peste un milion de lire sterline, fără a lua în calcul banii din conturile din străinătate, Grecia putând fi descrisă drept "o ţară săracă cu mulţi oameni bogaţi".

În 2010, Ministerul de Finanţe din Grecia a ameninţat că va confisca şi va scoate la licitaţie proprietăţile imobiliare pe care evazioniştii bogaţi le deţin în Insulele Egee.

În urma unor controale ale Minis-terului de Finanţe, s-a constatat că 990 de greci, cu datorii de peste 6,7 milioane de euro constând din taxe neplătite, deţin 2.917 proprietăţi imobiliare pe insulele din Marea Egee, ca Mykonos sau Santorini. Valoarea acestor proprietăţi este estimată la peste 288 de milioane de euro.

Un alt exemplu de evaziune fiscală constă în numărul mare de maşini de lux în Grecia faţă de SUA sau Marea Britanie. De exemplu, în oraşul grecesc Larisa sunt mai mulţi proprietari de Porsche Cayenne decât persoane cu venituri declarate de 50.000 de euro. În oraşul Larisa sunt mai multe maşini Cayenne pe cap de locuitor decât în oraşele New York şi Londra, scrie The Telegraph.

• Corupţie fără margini

Corupţia din Grecia a fost măsurată de Transparency International (TI) şi evidenţiată într-un studiu luat ca referinţă, în 2009, de cotidianul german Die Welt. În medie 1.355 de euro s-au plătit mită "pentru o autorizaţie de construcţie, obţinerea mai rapidă a unui permis de conducere sau talon auto, internarea mai rapidă într-un spital de stat sau manipularea rezultatelor unui control fiscal". La 1.671 de euro a fost evaluat conţinutul mediu al "fakelaki", plicul împins pe sub masa avocatului, a doctorului sau funcţionarului bancar.

Conform Die Welt, TI calculează 787 de milioane euro daţi mită în 2009, în Grecia: 462.000.000 euro funcţionarilor publici, 325.000.000 euro în sectorul privat. Şeful TI Grecia, Konstantin Bakouris, a spus că aceasta e doar corupţia măruntă.