Cad capete în PNL

• Tot mai mulţi liberali suspectaţi de colaborare cu Securitatea

Liberalii i-au retras sprijinul politic deputatului Mona Muscă după ce, săptămîna trecută, aceasta a recunoscut că, înainte de 1989, a semnat un angajament cu organele de securitate.

Purtătorul de cuvînt al PNL, Varujan Vosganian, a declarat că partidul "nu se mai simte reprezentat de atitudinile politice ale doamnei Muscă" şi că fostul ministru al Culturii devine astfel deputat independent în forul legislativ al ţării. Liderii liberali s-au arătat nemulţumiţi de faptul că Mona Muscă nu a spus nimic în legătură cu trecutul său, nici măcar în momentul în care domnia sa şi-a pus semnătura pe legea lustraţiei. "Este un gest descalificant din punct de vedere moral", crede istoricul şi membrul PNL Marius Oprea, întrucît - spune domnia sa - proiectul legii amintite prevede clar că, oricine ai fi, "dacă ai fost colaborator al Securităţii, nu ai ce căuta în viaţa politică". Marius Oprea este de părere că angajamentul semnat de colega sa de partid este cu atît mai compromiţător cu cît în perioada în care el a fost încheiat, situaţia politică se mai relaxase şi metodele utilizate de Securitate pentru recrutarea de informatori se mai îmblînziseră. Domnia sa a spune că, la sfîrşitul anilor "70, informatorii erau recrutaţi mai mult pe bază de voluntariat, în schimbul unor facilităţi de avansare în carieră sau al unor privilegii materiale.

Deputatul Crin Antonescu a salutat decizia luată de Biroul Permanent Central (BPC) al PNL în cazul Mona Muscă, mai ales că propunerea de retragere a sprijinului politic venise din partea sa. Parlamentarul este de acord şi cu excluderea colegei sale din partid, hotărîre care urmează să fie luată de Delegaţia Permanentă a PNL. Antonescu a precizat că decizia CNSAS în această privinţă este mai puţin importantă. Domnia sa crede că ea va fi una evazivă, iar pentru partid este suficient faptul că, în ceea ce o priveşte pe Mona Muscă, există un angajament semnat şi un nume conspirativ. În sfîrşit, PNL a dovedit că este o formaţiune politică "antisecuristă şi anti-comunis-tă", a concluzionat Crin An-tonescu.

Reacţia aliaţilor Monei Muscă nu s-a lăsat aşteptată. Fostul preşedinte al liberalilor, Valeriu Stoica, a declarat ziarului BURSA că "decizia este expresia dorinţei de revanşă politică a celor care conduc azi partidul". Stoica a mai spus că temeiul în virtutea căruia s-a luat această hotărîre "nu este unul moral, ci este doar expresia unei reglări de conturi". Domnia sa a amintit cazul Titus Gheorghiof, căruia, deşi CNSAS i-a dat într-o primă etapă verdictul că a făcut poliţie politică, totuşi liderii de partid nu au luat nicio măsură împotriva lui. "Iată de ce decizia conducerii PNL nu este decît o încercare de discreditare a celor care au o altă opinie" decît cea a actualior lideri, a concluzionat Valeriu Stoica.

La rândul său, Theodor Stolojan a precizat, pentru cotidianul nostru, că "Biroul Politic a făcut o mare greşeală pentru că nu are nici datele şi nici experienţa" să judece situaţia Monei Muscă. Stolojan crede că liderii liberali "s-au substituit" practic CNSAS-ului şi că la mijloc este "invidia şi ura" faţă de realizările politice ale doamnei Muscă. Fostul prim-ministru a îndemnat fiecare preşedinte de filială al partidului să îşi pună întrebarea: "Cine a fost mai mult alături de ei în campania electorală - doamna Muscă sau actuala conducere a partidului?"

• Demisie de onoare pentru preşedintele de onoare

Mazilirea Monei Muscă a fost urmată de demisia lui Mircea Ionescu Quintus din funcţia de preşedinte de onoare al PNL. Membru de partid de 70 de ani, Quintus a declarat că a luat această hotărîre pentru a nu afecta credibilitatea şi imaginea PNL, după ce Constantin Ticu Dumitrescu l-a acuzat de colaborare cu organele de poliţie politică. Veteranul liberal nu se consideră vinovat în faţa acuzelor aduse. Ionescu Quintus a amintit că a făcut închisoare pe motive politice şi că a fost anchetat "ani de zile" de Securitate. Colegii de partid au calificat gestul partidului drept unul "de demnitate" şi "de onoare".

Varujan Vosganian crede că în cazul lui Mircea Ionescu Quintus nu se poate lua o decizie similară cu cea care o priveşte pe Mona Muscă. "Domnul Quintus a făcut închisoare politică şi de aceea gestul domniei sale (demisia din funcţia de preşedinte de onoare al PNL - n. red.) mi se pare acoperitor", a spus Varujan Vosganian.

Cei doi parlamentari liberali nu sunt singurele victime ale valului de acuzaţii - mai mult sau mai puţin reale - privind colaborarea cu organele de securitate. Asupra altor doi deputaţi PNL - Gheorghe Dragomir şi Liviu Cîmpeanu - planează această suspiciune. Gheorghe Dragomir a ţinut, încă de ieri, să precizeze că nu a avut niciodată relaţii cu organele de poliţie politică şi că unica lui legătură cu această structură este faptul că a făcut armata la trupele de Securitate. Deputatul a mai adăugat că la CNSAS nici nu există un dosar referitor la domnia sa, ci doar o filă care conţine datele sale de identificare şi o descriere personală.

Liderii PNL s-au mai arătat nemulţumiţi şi de faptul că, în ultima vreme, accentul a căzut pe deconspirarea informatorilor şi nu a foştilor ofiţeri de Securitate. De aceea, liberalii au venit cu o propunere de modificare a ordonanţei CNSAS. Modificarea presupune adăugarea în textul ordonanţei a unui nou articol care prevede publicarea numelor tuturor ofiţerilor şi subofiţerilor de informaţii din perioada 1948-1989.

În legătură cu acest lucru, deputatul social-democrat Victor Ponta a declarat cotidianului BURSA că, în opinia domniei sale, "trebuie deconspiraţi toţi - şi ofiţeri şi informatori". La rîndul său, purtătorul de cuvînt al PSD, Cristian Diaconescu, susţine o asemenea propunere. Domnia sa a precizat pentru ziarul nostru că "principial este necesară o astfel de reglementare" şi că ideea este absolut rezonabilă.