"Cadourile" coronavirusului: violenţa domestică

Coronavirusul nu a venit în lume cu "mâna goală", a adus şi câteva cadouri otrăvite, multe pentru economia globală, dar şi unele pentru celula de bază a societăţii: familia. Izolarea la domiciliu reuşeşte să scoată la iveală toate neajunsurile unor relaţii, iar acestea se transformă cel mai adesea în violenţă.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a avertizat în legătură cu "creşterea înfiorătoare la nivel mondial" a violenţei domestice în timpul crizei legate de coronavirus şi a îndemnat guvernele să intensifice eforturile de prevenire a violenţei împotriva femeilor: "Ştim că izolarea şi carantina sunt esenţiale pentru suprimarea COVID-19. Dar ele pot prinde femeile în capcană cu parteneri abuzivi. Pentru multe femei şi fete, ameninţarea se profilează cel mai mult tocmai când ele ar trebui să fie în cel mai sigur loc. În casele lor". În unele ţări, numărul femeilor care apelează la servicii de sprijin s-a dublat, furnizorii medicali şi poliţia sunt copleşiţi şi cu personal insuficient, iar grupurile locale de suport sunt "paralizate" sau duc lipsă de fonduri, a declarat şeful ONU. El a făcut apel la guvernele din întreaga lume să se asigure că pedepsirea agresorilor continuă, să instituie sisteme de avertizare de urgenţă în farmacii şi băcănii şi să declare adăposturile ca servicii esenţiale. Mai multe ţări, inclusiv Germania, au avertizat că restricţiile sociale instituite asupra publicului în încercarea de a preveni răspândirea coronavirusului ameninţă să exacerbeze violenţa domestică. De asemenea, organizaţiile care luptă împotriva violenţei domestice averizează că femeile forţate să stea în izolare alături de agresorul lor ar putea deveni victimele ascunse ale pandemiei. Conform BBC, în Marea Britanie, apelurile către linia telefonică pentru abuzuri au crescut cu 65% în această perioadă. Între timp, ONU a avertizat că femeile din ţările mai sărace nu au la dispoziţie mijloace pentru a raporta abuzurile la care sunt supuse. Nici în ţara noastră lucrurile nu stau cu mult diferit. La creşterea violenţei contribuie şi alţi factori. Peste 55% dintre cetăţenii ţării noastre trăiesc în spaţii supra-aglomerate, conform Eurostat, aşa stând lucrurile nu este de mirare că tensiunile izbucnesc foarte uşor, iar violenţa verbală devine una fizică.

Conform UNICEF, sute de milioane de copii din lumea întreagă riscă să se confrunte cu ameninţări tot mai mari la adresa propriei siguranţe şi bunăstări - inclusiv cu rele tratamente, violenţă de gen, exploatare, excluziune socială şi separare de persoanele care au grijă de ei - din cauza acţiunilor întreprinse pentru a controla răspândirea pandemiei de COVID-19. UNICEF îndeamnă guvernele să garanteze siguranţa şi bunăstarea copiilor în contextul intensificării repercusiunilor socioeconomice cauzate de această boală. Potrivit organizaţiei, în doar câteva luni, COVID-19 a schimbat drastic viaţa copiilor şi a familiilor de pe întreg mapamondul. Eforturile de asigurare a carantinei, precum închiderea şcolilor şi restricţiile de deplasare, deşi considerate necesare, perturbă rutina copiilor şi sistemele de sprijin. De asemenea, adaugă noi factori de stres pentru persoanele în grija cărora se află copiii, acestea putând fi nevoite să renunţe la lucru. Stigmatizarea ce însoţeşte COVID-19 face ca unii copii să fie mai vulnerabili la violenţă şi stres psihosocial. Totodată, măsurile de control ce nu ţin cont de nevoile specifice în funcţie de gen şi de vulnerabilităţile femeilor şi ale fetelor pot duce, în cazul acestora, la creşterea riscului de exploatare sexuală, abuz şi căsătorii timpurii. "Din multe puncte de vedere, această boală nu mai afectează doar persoanele infectate, ci şi copiii şi familiile", a afirmat Cornelius Williams, şeful Diviziei pentru Protecţia Copilului din cadrul UNICEF. În precedentele situaţii de urgenţă din domeniul sănătăţii publice, s-a înregistrat o creştere a ratei de abuz şi exploatare a copiilor.