CALCUL CA TOŢI ROMÂNII DIN DIASPORA SĂ-ŞI POATĂ EXERCITA DREPTUL DE VOT: 689 de persoane/oră/secţie de votare

Actualizare 08:32 BEC: Alegătorii din diaspora pot veni la vot cu declaraţiile completate şi le vor semna în secţie

Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate trebuie să fie completate în cinci zile dacă nu au numărul maxim de membri, iar alegătorii vor putea veni la turul 2 cu declaraţia pe proprie răspundere printată şi completată, urmând să o semneze şi dateze în secţie, a decis, ieri, BEC.

Decizia BEC prevede că în termen de cinci zile, în situaţia în care biroul electoral al secţiei de votare din străinătate nu este constituit din numărul maxim de membri, preşedintele biroului va putea asigura completarea acestuia cu persoane din lista întocmită de MAE.

Potrivit legii, fiecare birou electoral al secţiei de votare din străinătate este constituit dintr-un preşedinte, desemnat de şeful reprezentanţei diplomatice, de regulă din cadrul acesteia, şi din 2 până la 6 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi şi că birourile electorale pentru secţiile de votare din străinătate nu pot funcţiona cu mai puţin de 3 membri, preşedinte şi 2 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi.

Completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate cu reprezentanţii formaţiunilor politice care au propus candidaţi se face de către preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate. În lege se mai arată că, în cazul în care numărul persoanelor propuse de formaţiunile politice este insuficient pentru completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, acestea sunt completate cu persoane cu o bună reputaţie şi fără apartenenţă politică, dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe.

Legea mai stabileşte că lista este transmisă spre avizare Autorităţii Electorale Permanente de către Ministerul Afacerilor Externe, în formatul solicitat de aceasta, în termen de două zile de la întocmire. Avizul Autorităţii Electorale Permanente se comunică Ministerului Afacerilor Externe până cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnării preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare.

De asemenea, BEC a decis că alegătorii din străinătate îşi vor putea printa singuri formularul declaraţiei pe propria răspundere, afişat pe site-urile BEC şi al MAE, document pe care îl vor putea completa şi în afara secţiilor de votare.

Decizia a fost adoptată ţinând cont de necesitatea fluidizării procesului de votare la secţiile de votare din străinătate în cazul organizării unui al doilea tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României.

Potrivit deciziei BEC, în toate cazurile, după identificarea alegătorului, semnarea şi datarea declaraţiei pe propria răspundere se va face numai în faţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare din străinătate.

Într-un comunicat remis presei, BEC menţionează că această decizie a fost adoptată în urma întâlnirii pe care membrii BEC au avut-o, ieri, cu ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, şi cu reprezentanţii Biroului Electoral pentru Secţiile de votare din străinătate şi la solicitarea MAE.

Potrivit comunicatului, Biroul Electoral Central "a pus în discuţie şi oportunitatea şi posibilitatea reală de suplimentare a secţiilor de votare din străinătate", precum şi "necesitatea de a se asigura şi a se lucra cu un număr de ştampile egal cu numărul de cabine de vot, chiar dacă nu sunt prezenţi toţi membrii biroului electoral al secţiei de votare".

În comunicat se mai arată că, în urma acestor discuţii, BEC a adoptat şi o hotărâre. În preambulul acesteia se arată că a fost adoptată având în vedere "situaţia creată de incidentele ivite la secţiile de votare din străinătate, privind exerciţiul dreptului la vot" în data de 2 noiembrie. În hotărâre se precizează că menţiunea din legea pentru alegerea preşedintelui că al doilea tur de scrutin se organizează pe baza "aceloraşi liste de alegători" se referă doar la secţiile de votare din ţară, spre deosebire de secţiile de votare din străinătate.

---------------

Ministrul de externe Titus Corlăţean şi echipa lui vor garanta cu funcţiile că, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, toţi cetăţenii români din diaspora vor putea vota, a declarat recent premierul Victor Ponta.

Românii din afara graniţelor sunt în număr de aproximativ 3,2 milioane, inclusiv minorii, care nu au drept de vot, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe.

În aceste evidenţe, însă, nu sunt contabilizate persoanele cu dublă cetăţenie, mai precis cetăţenii din Republica Moldova, care şi-au redobândit cetăţenia română şi care, potrivit declaraţiilor preşedintelui Traian Băsescu, ar fi în număr de 350.000.

Adăugându-i, rezultă că numărul total al cetăţenilor români în străinătate se ridică la circa 3,55 milioane (inclusiv copii, circa 20% din total). Astfel, cetăţenii cu drept de vot ar aproxima 2,84 milioane.

Dacă nici un român nu trebuie să rămână pe dinafară în turul al doilea, aşa cum a cerut premierul, atunci Ministerul Afacerilor Externe nu poate merge pe evaluarea istorică privind prezenţa la vot şi trebuie să solicite 2,84 milioane de buletine de vot, nu 600.000, aşa cum a cerut pentru primul tur.

În condiţiile în care vorbim de 2,84 milioane de cetăţeni cu drept de vot şi 294 de secţii de votare în diaspora, la un calcul simplu rezultă că, dacă toţi aceşti oameni şi-ar exercita dreptul constituţional să voteze, într-o oră, printr-o secţie de votare, ar trebui să treacă 689 de persoane.

Asta înseamnă că, în fiecare minut, într-o secţie de votare, 11,48 persoane trebuie să se legitimeze, să le fie consemnată prezenţa, să facă o declaraţie pe proprie răspundere, să voteze şi să-şi recupereze actul de identitate.

În septembrie, Bogdan Stanoevici, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, a spus că statul nu are o imagine clară a numărului românilor din străinătate şi că trebuie refăcute listele, iar acest lucru este dificil. Acesta a mai adăugat că a cerut ajutorul bisericilor să adune cât mai repede date despre prezenţa cetăţenilor români din afara graniţelor.

I-am mai putea sugera domnului ministru, ca idee, să ceară aceste informaţii şi autorităţilor din ţările unde există comunităţi de români.

Cu certitudine, ei ne cunosc numărul.

Duminică seară, la închiderea urnelor, sute de români care voiau să îşi exercite dreptul de vot la Paris, Londra, Munchen şi Viena nu au mai putut face acest lucru întrucât secţiile de votare s-au închis. Nemulţumiţi că au stat ore în şir la coadă şi că procesul electoral s-a desfăşurat cu greutate, oamenii au protestat vehement, iar la Paris au intrat cu forţa în sediul Ambasadei, în speranţa că vor fi lăsaţi să voteze, dacă sunt în incinta instituţiei.

Alegătorii au reclamat faptul că procesul de vot a fost îngreunat de numărul prea mic de ştampile, dar şi de secţii de vot, necorelat la numărul românilor din unele ţări europene. Un alt factor care a dus la o durată mai mare a procedurilor de vot a fost completarea declaraţiei pe proprie răspundere.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut demisia miniştrilor Titus Corlăţean şi Bogdan Stanoevici.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, ieri, întrebat dacă îşi dă demisia, că vor fi trase concluzii după turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, subliniind, totodată, că este om politic şi respectă regulile jocului.

• Corlăţean: "Au fost susţinători ai unor candidaţi care au îngreunat procesul de vot"

Susţinători ai unor candidaţi la preşedinţie au generat o anume stare de spirit cu ocazia alegerilor, ajungând chiar la violenţe aşa cum a fost cazul la Paris, a acuzat recent ministrul Titus Corlăţean, adăugând că, în unele secţii din Germania, precum Stuttgart şi München, unii au venit special ca să îngroaşe coada.

Ministrul Titus Corlăţean a precizat, totodată, faptul că regretă "profund" situaţia în care cetăţenii români au fost puşi de "o procedură mai lentă (completarea declaraţiilor pe propria răspundere - n.r.), dar care a securizat votul" şi care "a generat în final cel mai ridicat număr de votanţi care a existat vreodată la prezidenţiale pentru România": 161.000 de votanţi, faţă de 95.000 în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009.

Ministrul a menţionat: "Dincolo de emoţiile unor oameni de bună credinţă sau emoţiile interesate, viscerale, ale altora care au susţinut nişte candidaţi, noi am reuşit să oferim mult mai multor români capacitatea să voteze. Vrem să fie mai bine în 16 noiembrie şi vor fi luate măsuri".

Titus Corlăţean a propus, ieri, Biroului Electoral Central (BEC) simplificarea procedurii de completare a declaraţiei pe propria răspundere şi a listei pe care trebuie să se înscrie votanţii din diaspora, precum şi mărirea numărului de cabine de vot, acolo unde o permite spaţiul. Şeful diplomaţiei a precizat că propunerile au fost făcute pe baza a ceea ce s-a constatat la MAE şi a semnalărilor transmise Biroului Electoral Străinătate (BES) în primul tur de scrutin.