Preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat, la 15 octombrie 2019, în funcţia de prim-ministru pe liderul PNL, Ludovic Orban. "După consultările cu partidele politice parlamentare şi formaţiunile politice parlamentare, am tras concluzia pe care am spus-o şi după prima rundă de consultări: că se conturează un guvern în jurul PNL. (...) Personal, cred că alegerile anticipate sunt o soluţie, dar nu acum cu Guvernul Dăncilă interimar. Fiecare zi în plus cu acest guvern eşuat este o zi pierdută pentru România. (...) Aşadar am decis să desemnez următorul prim-ministru al României în persoana domnului Ludovic Orban, preşedintele PNL, preşedintele celui mai mare partid din Opoziţie, promotorul principal al moţiunii de cenzură. Aşa este democratic corect, aşa se va întâmpla", a declarat şeful statului, la Palatul Cotroceni, informează Agerpres.
În zilele de 11, 14 şi 15 octombrie, preşedintele Klaus Iohannis a avut mai multe runde de consultări cu partidele politice parlamentare, în vederea desemnării unui nou prim-ministru, după ce moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă a fost adoptată la 10 octombrie 2019, cu 238 de voturi "pentru" şi patru "împotrivă", potrivit cdep.ro.
În situaţia în care o moţiune de cenzură este adoptată, prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, încrederea acordată executivului se consideră retrasă, iar Guvernul este demis, potrivit articolului 113 din Constituţie.
Odată guvernul demis, Preşedintele României desemnează un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru, în baza articolului 85 din Constituţie.
Potrivit art. 103, alineat 1 din Constituţie, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament. Dacă o astfel de majoritate nu există, preşedintele consultă partidele reprezentate în Parlament.
În termen de 10 zile de la desemnare, premierul nominalizat trebuie să întocmească lista cu membrii guvernului şi programul de guvernare şi să le trimită pentru dezbatere Camerei Deputaţilor şi Senatului (art. 103, alin. 2 din Constituţie).
Birourile permanente ale celor două camere transmit programul de guvernare şi lista Guvernului tuturor deputaţilor şi senatorilor, se arată în art. 86 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Tot birourile permanente stabilesc data şedinţei comune a comisiilor permanente şi a şedinţei comune a celor două camere, în cadrul cărora vor avea loc audierile miniştrilor respectiv dezbaterea programului de guvernare. Şedinţa comună nu poate fi stabilită la o dată care să depăşească 15 zile de la primirea programului şi a listei Guvernului (art. 87 din Regulament).
Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, din lista noului guvern, va fi audiat de către comisiile de specialitate ale celor două camere. Candidaţii vor primi din partea comisiilor avize consultative, pe care le motivează şi le prezintă premierului desemnat. În situaţia în care un membru de pe lista noului guvern primeşte un aviz nefavorabil, premierul desemnat poate veni cu o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă premierul vine cu o nouă propunere, aceasta va fi supusă audierii.
1. CONSTITUȚIA vs BLAT
(mesaj trimis de anonim în data de 16.10.2019, 14:02)
Griparea Țării depinde de parlamentari ; Degriparea depinde de blatul lor, pt. că CONSTITUȚIA e DEFECTĂ, nu lasă POPORUL să hotărască.....