APALP a dat în judecată instituţiile statului pentru desecretizarea documentelor ce-l vizează pe fostul candidat la Preşedinţie

Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice (APALP) a dat în judecată Administraţia Prezidenţială, SRI, SIE, STS şi MAI pentru desecretizarea unor documente care-l vizau pe fostul candidat la Preşedinţia României, transmite news.ro. Acţiunea a fost înregistrată vineri, 6 decembrie, la Curtea de Apel Bucureşti, în ziua în care Curtea Constituţională a decis anularea alegerilor prezidenţiale. Judecătorii au amânat judecarea cauzei pentru miercuri, 11 decembrie.

Potrivit portalului instanţelor de judecată, acţiunea în materie de contencios administrativ şi fiscal, a fost înaintată de către APALP la Curtea de Apel Bucureşti în data de 6 decembrie, ziua în care CCR a anulat alegerile prezidenţiale.

În procesul deschis la Curtea de Apel Bucureşti se cere suspendarea executării actului administrativ, pârâţii din dosar fiind: Administraţia Prezidenţială, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (D.G.I.P.I.) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

La termenul din 9 decembrie, instanţa a decis amânarea cauzei pentru data de miercuri, 11 decembrie 2024.

Vineri, 6 decembrie, Curtea Constituţională a analizat aspectele referitoare la corectitudinea şi legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, aduse la cunoştinţă publică în 4 decembrie 2024 prin declasificarea conţinutului "Notelor de informare" ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcţia Generală de Protecţie Internă, ale Serviciului de Informaţii Externe, ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

În motivarea deciziei de anulare a alegerilor, Curtea Constituţională a României a arătat că a constatat că procesul electoral privind alegerea preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale.

"Principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online", a subliniat CCR.

Curtea Constituţională a menţionat că a luat act de conţinutul documentelor prezentate în şedinţa CSAT şi desecretizate. Preşedintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, conform legii, a informaţiilor prezentate de SRI, SIE şi MAI, la solicitarea instituţiilor emitente, în cadrul şedinţei CSAT.

SRI arată în document că au fost obţinute date care au relevat o campanie de promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral, dar şi exploatarea algoritmilor unor platforme de social media pentru creşterea în ritm accelerat a popularităţii lui Călin Georgescu.

SIE precizează că România se află în vizorul unor acţiuni hibride din partea Rusiei, care includ atacuri cibernetice, scurgeri de informaţii şi sabotaje.