Călin Georgescu - blocat în drumul spre Cotroceni

Sfârşitul toamnei calendaristice a fost marcat de alegerile prezidenţiale şi de alegerile parlamentare care au avut loc în 24 noiembrie, respectiv 1 decembrie. Din acest motiv, pentru a-şi spori şansele înainte de scrutin şi pentru a maximiza şansele candidaţilor proprii, guvernarea PSD-PNL a majorat semnificativ cheltuielile bugetului de stat în luna noiembrie, în ciuda deficitului bugetar de 6,19% din PIB, constatat de Ministerul Finanţelor în execuţia bugetară pentru primele zece luni ale anului curent. Cu toate acestea, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, în ciuda sumelor imense investite în campania pentru alegerile prezidenţiale şi a pomenilor electorale făcute din bugetul de stat, au rămas, după scrutinul din 24 noiembrie, "cu gurile căscate", după ce au constatat că au ratat intrarea în turul al II-lea al prezidenţialelor în care s-a calificat de pe prima poziţie Călin Georgescu, susţinut de Partidul Oamenilor Tineri (POT). Cu un discurs alambicat, dar bazat pe ideea primordială a suveranităţii naţionale, Georgescu a reuşit să treacă peste toţi candidaţii cotaţi cu şanse, inclusiv peste George Simion - candidatul din partea AUR, deşi independentul a declarat oficial zero cheltuieli de campanie. Asta, în condiţiile în care, conform datelor prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă, PSD a cheltuit pentru promovarea lui Marcel Ciolacu peste 56 milioane lei (10,1 milioane euro), PNL a irosit pe promovarea lui Nicolae Ciucă 17,6 milioane lei (3,5 milioane euro), AUR a plătit 6,7 milioane lei (aproximativ 1,3 milioane euro) pentru campania prezidenţială a lui George Simion, iar USR a scos din vistierie 16,5 milioane lei (circa 3,3 milioane euro) pentru Elena Lasconi. Spre deosebire de bărbaţii de stat dinaintea ei, Elena Lasconi a reuşit să intre în turul II al prezidenţialelor, cu câteva mii de voturi peste Marcel Ciolacu, chiar şi după renumărarea celor 9,4 milioane de voturi din ţară, conform deciziei bizare a Curţii Constituţionale a României.

Impactul rezultatului turului I al alegerilor prezidenţiale s-a resimţit pe Bursa de Valori Bucureşti, unde volatilitatea a atins cote alarmante în perioada 25 noiembrie - 6 decembrie, fiind înregistrate mai multe zile în care indicii bursieri au cunoscut scăderi semnificative prin prisma exiturilor făcute de unii investitori care s-au simţit nesiguri din cauza creşterii valului de extremism în ţara noastră.

Imediat după turul I al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie, s-a iscat un adevărat scandal din cauza faptului că independentul Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok şi Facebook, dar nu a declarat nicio cheltuială de campanie. Din cauza suspiciunilor existente că în spatele acestuia ar sta finanţatori statali (state ostile României) şi nestatali, preşedintele Klaus Iohannis a decis, în 27 noiembrie, convocarea pentru a doua zi a şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în care să fie analizată întreaga situaţie. În urma şedinţei CSAT din 28 noiembrie, după analizarea datelor puse la dispoziţie de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Ministerul Afacerilor Interne, membrii acestei structuri au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influenţa corectitudinea procesului electoral la alegerile prezidenţiale, din partea unor actori statali (CSAT a menţionat prioritar Federaţia Rusă) şi non-statali. Din analiza documentelor a reieşit că, prin încălcarea legislaţiei electorale, un candidat la alegerile prezidenţiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferenţial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligaţia de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligaţie impusă prin legislaţia electorală. Acest tratament preferenţial a fost potenţat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităţilor române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC. Din această perspectivă, CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, reţeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfăşurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.

De aceea, CSAT a cerut autorităţilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, celor cu atribuţii în buna desfăşurare a procesului electoral, precum şi organelor de urmărire penală să întreprindă de urgenţă demersurile necesare, conform competenţelor legale, pentru clarificarea aspectelor respective.

Deoarece Curtea Constituţională a României a decis, în 2 decembrie, validarea turului I al alegerilor prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis a declasificat, în 4 decembrie, documentele prezentate în şedinţa CSAT din care reieşea sprijinul financiar ilegal de care a beneficiat Călin Georgescu pentru promovarea online în campania pentru alegerile prezidenţiale, existând informaţii cu privire la sume alocate de mai multe persoane fizice din ţară, dar şi suspiciuni privind existenţa unei finanţări externe din partea unui stat ostil ţării noastre.

În urma acestui scandal, în 6 decembrie, când deja începuse votul în Diaspora pentru turul al II-le al alegerilor prezidenţiale, Curtea Constituţională a decis anularea întregului proces electoral privind alegerile prezidenţiale şi reluarea lui de la zero, decizie consfinţită şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a respins contestaţia depusă de George Simion cu privire la anularea alegerilor prezidenţiale. Menţionăm că, din 5 decembrie, Parchetul General şi DIICOT au deschis două dosare de cercetare penală privind finanţarea campaniei lui Călin Georgescu. Decizia CCR a adus o gură mare de oxigen pentru investitorii de la BVB, bursa reintrând în registrul pozitiv după aproape două săptămâni de incertitudine.

Anularea alegerilor prezidenţiale înseamnă că cea mai mare parte din cei 1,4 miliarde lei (adică undeva spre 300 milioane euro, faţă de alegerile prezidenţiale din 2019 pentru care au fost alocate 150 milioane euro) alocată de Guvern pentru acest scrutin a fost cheltuită inutil, atât timp cât procesul electoral a fost anulat. La această sumă se adaugă şi 109,59 milioane lei, cât au cheltuit în total candidaţii la alegerile prezidenţiale potrivit datelor AEP, fără sumele nedeclarate de Călin Georgescu, dar care, la prima vedere, s-ar ridica la milioane de euro.

Iar la aceste sume trebuie adăugate şi cheltuielile bugetare efectuate de Guvern în luna noiembrie, pe care le detaliem în rândurile următoare.

• Majorarea cheltuielilor bugetare - o constantă a guvernării PSD-PNL în luna noiembrie

Cabinetul Ciolacu a adoptat în ultima lună de toamnă o serie de hotărâri importante care au dus la creşterea semnificativă a cheltuielilor bugetare, alocând sume importante, inclusiv din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru modernizarea infrastructurii, sprijinirea economiei, protecţie socială şi dezvoltarea regională.

Astfel, Guvernul a alocat 10,9 miliarde lei pentru modernizarea a 143 kilometri de cale ferată, a dispus achiziţionarea a 23 de locomotive electrice moderne pentru suma de 760,3 milioane lei, cumpărarea a nouă rame electrice interregionale de lung parcurs pentru 447,4 milioane lei, dar şi suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor cu peste 1,4 miliarde lei pentru susţinerea transportului feroviar şi a altor proiecte de infrastructură.

În domeniul ajutoarelor de stat, Executivul a decis acordarea a 495,2 milioane lei sub formă de grant companiei Nokian Tyres pentru o investiţie totală de 3,116 miliarde lei la Oradea. Noua fabrică va crea peste 550 locuri de muncă şi va avea un impact economic major la nivel local.

Tot luna trecută, la iniţiativa Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Guvernul a alocat 100 milioane lei pentru continuarea plăţilor către IMM-uri prin programul "Start-up Nation", ediţia 2022. Această măsură sprijină 500 de antreprenori din ţara noastră.

Din cauza lipsei fondurilor necesare pentru plata pensiilor în urma recalculării din acest an, Guvernul a suplimentat, în noiembrie, bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale cu 1,6 miliarde lei, bani ce vor fi utilizaţi pentru plata integrală a pensiilor în luna decembrie 2024. De asemenea, Executivul a alocat suplimentar aceluiaşi minister încă aproximativ 1,6 miliarde lei pentru plata alocaţiilor, indemnizaţiilor şi ajutoarelor sociale, inclusiv pentru încălzire în sezonul rece.

Sume importante au fost alocate de la bugetul de stat şi în domeniul Sănătăţii. Astfel, Guvernul a aprobat finanţarea cu 4,48 milioane lei a modernizării Spitalului Clinic CF Timişoara şi suplimentarea cu 1,4 miliarde lei a bugetului Ministerului Sănătăţii pentru plata integral, în luna decembrie 2024, a materialelor şi prestărilor de servicii cu caracter medical.

De asemenea, au fost alocate 400 milioane lei pentru finanţarea cererilor de rambursare ale beneficiarilor Programului Operaţional Regional 2014-2020, eliminând deficitul de finanţare existent, şi peste 2,1 miliarde lei pentru proiecte din domeniul renovării, turismului şi culturii derulate prin PNDL 1 şi PNDL 2.

O altă măsură luată de Guvern luna trecută a fost majorarea salariului minim brut pe ţară, care va creşte, de la 1 ianuarie 2025, de la 3.700 lei la 4.050 lei, măsură de care ar urma să beneficieze peste 1,8 milioane de angajaţi.

• Deficit bugetar de 6,19% din PIB

Creşterea cheltuielilor bugetare în urma actelor normative adoptate de guvernarea PSD-PNL şi alocarea discreţionară a sumelor din Fondul de Rezervă a Executivului pe parcursul acestui an s-au făcut simţite şi în execuţia bugetară la zece luni, publicată de Ministerul Finanţelor în luna noiembrie, execuţie ce ne arată un deficit bugetar de 6,19% din Produsul Intern Brut, cu 1,19% mai mult decât deficitul prevăzut la finalul anului 2024 prin legea bugetului de stat adoptată de Parlament la sfârşitul anului 2023.

Documentul citat arată că execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 109,42 miliarde lei, faţă de deficitul de 62,81 miliarde lei aferent celor zece luni ale anului 2023. Veniturile totale au însumat 473,53 miliarde lei, în primele zece luni ale anului 2024, dar cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 582,94 miliarde lei, ceea ce înseamnă o majorare nominală de 21% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Din totalul cheltuielilor bugetare, cheltuielile de personal au însumat 133,72 miliarde lei, în creştere cu 23,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 75,53 miliarde lei, în creştere cu 20,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cheltuielile cu dobânzile au fost de 32,86 miliarde lei, iar cheltuielile cu asistenţa socială au ajuns la 185,53 miliarde lei, în creştere cu 14,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023. Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 14,93 miliarde lei, din care 3,3 miliarde lei reprezintă sumele acordate în baza schemei de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 88,4 miliarde lei, în creştere cu 38,1% faţă de primele zece luni ale anului 2023.

• BNR menţine rata dobânzii de referinţă

În acest context macro-economic şi politic, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), întrunit în data de 8 noiembrie 2024, a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. În luarea deciziei respective, membrii Consiliului au ţinut cont şi de prognoza actualizată a BNR, ce indică o uşoară creştere a ratei anuale a inflaţiei în ultimele luni ale anului 2024 - de la 4% (cât era în prognoza anterioară) la 4,9% - urmată de fluctuaţii semnificative în semestrul I 2025, precum şi de mai multe surse de incertitudine care pot afecta economia şi dinamica preţurilor. Printre aceste surse de incertitudine se află politica fiscal-bugetară, având în vedere posibilele măsuri de consolidare bugetară din 2025, evoluţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor, preţurile la energie şi produse alimentare, influenţate de tensiunile geopolitice şi de seceta severă din 2024 şi impactul conflictelor geopolitice, inclusiv războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu.

Pentru menţinerea stabilităţii economice, Consiliul de Administraţie al BNR afirmă că este nevoie de un mix echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea reformelor structurale necesare.

Decizia BNR a venit şi prin prisma creşterii deficitului de cont curent şi a datoriei externe. Astfel, potrivit datelor publicate luna trecută de banca centrală, contul curent al balanţei de plăţi a ţării noastre a înregistrat un deficit semnificativ de 19,7 miliarde euro în perioada ianuarie-septembrie 2024, comparativ cu 16,06 miliarde euro în aceeaşi perioadă a anului anterior. În aceeaşi perioadă, datoria externă totală a României a crescut cu 17,8 miliarde euro, ajungând la 186,18 miliarde euro la finalul lunii septembrie 2024. Din totalul datoriei, datoria externă pe termen lung a ajuns la 138,82 miliarde euro (reprezentând 74,6% din totalul datoriei externe), marcând o creştere de 13,7% faţă de 31 decembrie 2023, iar datoria externă pe termen scurt a ajuns la valoarea de 47,3 miliarde euro (25,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,4% faţă de 31 decembrie 2023.

• Strategii pentru dezvoltarea economică

În luna noiembrie, Guvernul a adoptat o serie de strategii esenţiale pentru dezvoltarea durabilă, modernizarea şi securitatea naţională. Aceste documente programatice vizează sectorul industrial, sectorul energetic, cel al resurselor minerale neenergetice, sectorul supravegherii pieţei şi industria de apărare. Fiecare strategie are scopuri clar definite, acţiuni detaliate şi obiective de implementare, vizând adaptarea la tranziţia verde şi digitală, competitivitatea economică şi creşterea capacităţilor naţionale. Iată o analiză amplă a acestora.

Astfel, Strategia industrială pentru perioada 2024-2030 prevede creşterea competitivităţii sectorului industrial prin adoptarea tehnologiilor avansate, promovarea inovaţiei şi tranziţia către economia circulară, susţinerea exporturilor industriale şi a rezilienţei lanţurilor de aprovizionare, precum şi dezvoltarea unei forţe de muncă calificate şi atragerea de investiţii în sectoare cu valoare adăugată ridicată.

Planul de acţiune include priorităţi precum tehnologii avansate, inteligenţă artificială şi industrie 4.0, vizând retehnologizarea industriei pentru adaptarea la digitalizare şi crearea unui cadru legislativ pentru sprijinirea companiilor industriale prin fonduri structurale, PNRR şi scheme de ajutor de stat.

Strategia naţională pentru resurse minerale neenergetice 2025-2035 abordează nevoia de reindustrializare şi utilizarea responsabilă a resurselor minerale neenergetice, în contextul tranziţiei la mineritul durabil şi economia circulară. Documentul propune inventarierea şi valorificarea resurselor strategice, inclusiv a haldelor şi iazurilor de decantare, transformarea industriei miniere de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil şi dezvoltarea de capacităţi industriale pentru producerea de baterii şi materiale avansate precum grafenul.

Strategia Naţională de Supraveghere a Pieţei 2024-2027 vizează conformitatea produselor comercializate pe piaţă, protecţia consumatorilor şi eliminarea practicilor neconforme. Prin intermediul acesteia se va crea un Punct Naţional de Contact pentru sistemul rapid de alertă RAPEX, vor fi implementate măsuri pentru eficientizarea controalelor pe întregul lanţ de distribuţie, ceea ce va duce la reducerea numărului de produse neconforme existente în piaţa din ţara noastră.

Strategia Energetică pentru perioada 2025-2035 urmăreşte dezvoltarea unui sector energetic sustenabil, competitiv şi sigur, aliniat obiectivelor climatice ale UE. Obiectivele principale urmărite în acest document programatic sunt reducerea la zero, până în anul 2027, a importului de gaze naturale, reducerea cu 87% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2035, promovarea soluţiilor avansate pentru încălzire şi răcire în scopul creşterii eficienţei energetice şi acces universal la energie electrică, inclusiv în zonele izolate şi vulnerabile.

Strategia energetică prevede următoarele obiective: atingerea unei capacităţi totale instalate de 40 GW până în 2035, cu 80% din surse regenerabile; instalarea a 19,5 GW din surse eoliene şi solare, respectiv creşterea ponderii energiei regenerabile în consumul electric de la 41% în 2020 la 61% în 2035; dezvoltarea unei capacităţi totale de stocare a energiei electrice de 2.000 MW până în 2030, prin baterii şi hidrocentrale cu acumulare prin pompaj; integrarea a 5% biometan în reţeaua de gaze naturale până în 2030 şi 10% până în 2050; extinderea duratei de viaţă a unor capacităţi existente până în 2035, construirea de noi capacităţi de mari dimensiuni, precum şi capacităţi de generare de tip reactoare modulare de mici dimensiuni (SMR).

Ultima strategie aprobată luna trecută a fost cea pentru industria de apărare pentru perioada 2024-2030. Documentul prevede dezvoltarea unui ecosistem industrial rezilient pentru industria de apărare, punând accent pe modernizare şi cooperare internaţională. Pe baza nevoilor de dotare cu armament, muniţie, produse, sisteme şi platforme militare ale Forţelor Sistemului Naţional de Apărare precum şi a nevoii de protejare a intereselor esenţiale de securitate au fost identificate 14 priorităţi, printre care reluarea fabricării de pulberi cu bază simplă, dublă, triplă şi sferică şi dezvoltarea capacităţilor pentru producerea de explozivi brizanţi (TNT, RDX, PETN), a pulberilor necesare producerii de combustibil pentru rachete reluarea fabricaţiei de capse detonante, de iniţiere şi alte elemente pirotehnice, asigurarea pe plan intern a principalelor materii prime necesare fabricării pulberii pentru muniţie sau transformarea şi revitalizarea capacităţilor de fabricare a armamentului de infanterie şi a aparaturii optoelectronice în aşa fel încât să se asigure tranziţia de la armamentul individual existent la cel standard NATO. Pentru implementarea acestei strategii, vor fi alocate sume de la bugetul de stat, din fonduri europene nerambursabile, pe baza unor scheme de ajutor de stat şi programe europene dedicate.

Citeşte Perspectiva câştigării alegerilor de către Călin Georgescu a adus scăderi masive la BVB

Citeşte Luna noiembrie în cifre