Germania trece iarăşi printr-o perioadă denumită "Dunkelflaute", caracterizată de cerul acoperit şi lipsa vântului, care reduce aproape de zero producţia de energie solară şi eoliană.
Pentru a acoperi deficitul, cea mai mare economie a zonei euro importă masiv de la vecini şi determină creşteri şi fluctuaţii explozive ale preţurilor.
Norvegia şi Suedia sunt, alături de Franţa, cei mai mari exportatori de electricitate în Germania. În condiţiile în care preţurile au scăpat de sub control, au apărut tot mai multe apeluri din partea politicienilor pentru "tăierea" cablurilor submarine către Germania.
În 12 decembrie 2024, preţul unui MWh în cele două zone de electricitate din partea sudică a Suediei a ajuns la circa 700 de euro, pe fondul unui preţ de circa 936 EUR/MWh în Germania (vezi graficul).
Suedia este împărţită în patru zone de preţ, SE1 - SE4, iar în cele două zone din partea de sud, SE3 şi SE4, preţurile sunt mai mari, pe fondul cererii ridicate şi a capacităţii limitate de transport din părţile nordice.
Preţurile extrem de ridicate au determinat-o pe Ebba Busch, vice-premier şi ministru al energiei în guvernul de la Stockholm să declare că "sunt furioasă pe Germania", deoarece şi-a oprit centralele nucleare.
După ce a subliniat că un duş de 10 minute a ajuns să coste echivalentul a cinci dolari, Ebba Busch a mai precizat că "germanii au dreptul să decidă ce energie folosesc, însă această decizie are consecinţe foarte serioase asupra competitivităţii Europei".
Mai mult, "decizia Germaniei a contribuit şi la reducerea substanţială a capacităţii de susţinere a Ucrainei", conform declaraţiilor ministrului energiei preluate în presa suedeză.
Dincolo de duşul prohibitiv, se pare că situaţia este foarte gravă în Suedia. Altfel cum ar apela un ministru la argumentul suprem al oricărui "lider" european, respectiv acuzaţia de subminare a susţinerii Ucrainei?
Experţi suedezi în domeniul energetic citaţi de Aftonbladet susţin că ministrul Busch ar putea să rezolve situaţia diferenţelor mari de preţuri dintre cele patru zone de electricitate ale Suediei prin unificarea acestora.
Rămâne, totuşi, problema reţelelor de transport, care nu au capacitate suficientă pentru transferul energiei ieftine produse în nord către marii consumatori din sud.
Bengt Ekenstierna, fost manager al unor companii energetice din Suedia, a declarat pentru Aftonbladet că "problema majoră este aceea a modelului de preţ, care conectează Germania cu Suedia".
În opinia sa ar trebui să existe două categorii de preţuri, pentru piaţa internă şi cea externă, însă ministrul Busch a declarat că aşa ceva nu este posibil, deoarece contravine reglementărilor europene. Din păcate, ministrul suedez al energiei nici măcar nu a ridicat această problemă la Bruxelles, după cum scrie cotidianul Aftonbladet.
Vecinii norvegieni sunt şi mai furioşi. Politicienii norvegieni au demarat o campanie de desfiinţare a cablurilor electrice submarine cu Europa continentală. Iniţiativa aparţine chiar partidelor de la guvernare, conform unei ştiri recente din Financial Times.
Politicieni din toate partidele solicită acum guvernului să nu reînnoiască cele mai vechi legături energetice ale ţării cu Danemarca şi Germania, în încercarea de a reduce preţurile locale la energie.
Norvegia are în prezent o capacitate de schimb de 9 GW cu ţările vecine, din care 5,1 GW către Danemarca, Germania, Ţările de Jos şi Marea Britanie.
FT scrie că lipsa vântului în Germania şi Marea Nordului a împins preţurile din sudul Norvegiei către 1,2 USD/KWh, cel mai ridicat nivel din 2009.
"Criticii susţin că Norvegia ar trebui să trimită în străinătate energia electrică abundentă produsă în hidrocentrale numai după ce a asigurat preţuri scăzute pe piaţa internă, aşa cum s-a întâmplat timp de decenii", subliniază Financial Times, care aminteşte apoi că "atât Suedia, cât şi Norvegia au legături deficitare de transport a energiei electrice în propriile ţări, ceea ce înseamnă că energia este adesea mult mai ieftină în nord, unde este generată o mare parte, decât în sud, unde este consumată cea mai mare parte".
Logica este fără cusur, chiar şi pentru cei mai inepţi propovăduitori ai pieţei energetice unice. Ignorarea acestor tensiuni inter-statale va conduce doar la acumularea lor şi la crearea unei situaţii nesustenabile.
Duplicitatea Germaniei în ceea ce priveşte energia nucleară a fost subliniată recent şi de cotidianul Bild, care subliniază că importurile de energie electrică obţinută în centrale nucleare a fost mai mare ca niciodată în acest an. Dependenţa de Franţa s-a accentuat considerabil, pe fondul dublării importurilor de electricitate în 2024 faţă de anul precedent.
În aceste condiţii, experţii trag un semnal de alarmă, după cum scrie Bild. "Germania se bazează pe faptul că deficitele de energie electrică sunt compensate de ţările vecine. Acest comportament nu pune în pericol doar securitatea aprovizionării proprii, ci şi pe cea europeană", a declarat profesorul Manuel Frondel, de la Institutul RWI-Leibniz, care apoi a subliniat că "ţara face parte dintr-un sistem energetic european, dar se comportă adesea ca o insulă izolată".
Dar cum rămâne cu solidaritatea europeană? Cu unitatea în cuget şi simţiri, chiar dacă întunericul îi va împiedica pe europeni să se vadă între ei?
"Faptele şi cifrele sugerează că actuala politică energetică a Germaniei reprezintă un risc considerabil. Renunţarea la energia nucleară nu numai că a redus producţia internă de energie electrică, dar a crescut în mod dramatic dependenţa de vecini", este concluzia din Bild.
Această "revelaţie", evidentă pentru orice şcolar din ciclul gimnazial, mai are nevoie de ceva timp pentru a percola şi în straturile "dense" ale politicii energetice inepte din ţările Uniunii Europene.
Mark Nelson, fondator şi director executiv al companiei Radiant Energy, scrie pe contul său de Twitter că "Germania a găsit o nouă cale de a distruge Europa", în condiţiile în care "Suedia şi-a închis reactoarele atomice pentru a fi ca Germania, Franţa şi-a închis una dintre cele mai bune centrale atomice pentru a fi ca Germania, iar Belgia îşi va închide anul viitor reactoarele pentru a fi ca Germania".
Întunericul este tot mai aproape. Şi vine de la Bruxelles. Şi de la Berlin. Şi din toate capitalele progresiste ale unei Europe care şi-a depăşit de mult termenul de garanţie.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.12.2024, 00:31)
Iarasi lumea se ia dupa “fenta” si nu dupa “cauza”:-)…In conditiile in care toti propovaduiesc “falimentul” economiei germane si europene in general, de unde vine atunci cererea de energie? Pai ia sa vedem, daca germania trimite inapoi un milion de sirieni propasiti prin europa in urma interventiei mujicilor pacifisti in 10 ani de razboi civil si apoi tot in europa inca 10 milioane de refugiati ucrainieni la fel propasiti prin europa in urma interventiei militare a mujicilor “pacifisti”. Deci necesar de energie pentru 11 milioane de persoane. Pana la invazia mujica, Ucraina era un exportator de energie electrica ieftina in Europa, acum trebuie sa importe pentru ca mujicii distrug sistemul energetic Ucrainian. Deci dupa cum vedeti nu “lipsa vantului” e cauza crizei si a preturilor mari la energie ci razboiul cauzat de mujici