Reporter: După doi ani în România, cum apreciaţi măsurile guvernamentale şi mediul de afaceri de aici?
Philippe Lhotte: În ultimii doi ani, România a avut o creştere economică de 5%, ceea ce înseamnă foarte mult. Este adevărat că economia trebuie să se îmbunătăţească mereu, dar eu sunt francez, vin din Europa de Vest, şi când comparam creşterile reduse din Europa occidentală, o creştere economică de 5% în România este foarte bună. Indicatorii macroeconomici buni, creşterea economică creează un mediu favorabil de business. E adevărat că nu sunt suficiente investiţii străine, nu sunt suficiente investiţii în infrastructura ţării. Aceasta este o problemă şi trebuie să facem mai mult.
România are încă probleme de infrastructură, are nevoie de autostrăzi, de linii de cale ferată de mai bună calitate şi are nevoie de dezvoltarea acestor infrastructuri importante. Este una din priorităţile ţării şi toată lumea ştie acest lucru.
Reporter: Aşteptăm să se îmbunătăţească infrastructura de 25 de ani...
Philippe Lhotte: Trebuie să reuşim. Dacă mă întrebaţi pe mine, ca bancher, eu sunt gata să finanţez proiectele, dar trebuie să-i întrebaţi si pe miniştri.
Noi, ca bancheri, avem posibilităţile de a finanţa infrastructura.
Reporter: Ajută BRD firmele să acceseze fonduri europene?
Philippe Lhotte: Bineînţeles. Clienţii noştri au dosare de fonduri europene şi noi îi finanţăm.
Reporter: Care credeţi că sunt şansele de dezvoltare a României ?
Philippe Lhotte: Trebuie ca România să investeasca în educaţie.
Sunt două lucruri fundamentale: sistemul de sănătate şi educaţia.
Iar unul din marile atu-uri ale României a fost, mult timp, calitatea educaţiei şi a sistemului universitar.
În prezent, mulţi tineri români pleacă în străinătate şi nu se mai întorc. Este păcat. Trei milioane de români trăiesc în străinătate, iar ţara trebuie să păstreze resursele de calitate.
Există un nivel foarte bun de educaţie şi trebuie făcut ceva pentru a-i îndemna pe români să rămână aici ca să-şi pună talentul şi energia în slujba propriei ţări. De asemenea, românii care pleacă în străinătate trebuie să fie determinaţi să se întoarcă acasă. Cum s-ar face acest lucru, nu ştiu, eu sunt bancher şi acesta este sentimentul meu. Ţara are nevoie de talentul şi energia cetăţenilor săi. Una dintre cheile reuşitei României ar fi să continue să investească în sistemul educativ.
Calitatea românilor, educaţia şi ţara în ansamblul ei sunt atuuri fantastice, care trebuie păstrate.
Reporter: Cum este afectată activitatea BRD de conflictul dintre Rusia şi Ucraina?
Philippe Lhotte: Nu este afectată. Suntem în România. Nu văd niciun impact negativ. Dimpotrivă, oamenii de afaceri care acum un an voiau să investească în agricultură în Ucraina, o fac acum în România.
• "Trebuie să ne gândim cum poate sistemul bancar să creeze mai multă încredere"
Reporter: Cum estimaţi evoluţia activităţii de creditare în acest an? Pentru că cetăţenii sunt foarte refractari să mai contracteze credite, în special în urma scandalului creditelor în CHF?
Philippe Lhotte: Trebuie să ne gândim cum poate sistemul bancar să creeze mai multă încredere. Acum vorbesc în numele BRD, nu vorbesc în numele sistemului bancar. BRD poate să facă eforturi de comunicare pentru a creşte această încredere. Soluţia este transparenţa, iar eu cred că noi suntem transparenţi în comunicare.
În plus, acum ratele de dobândă la credite sunt foarte mici, niciodată nu au fost la niveluri atât de reduse, ceea ce ar trebui să încurajeze creditarea.
Noi oferim rate ale dobânzii foarte scăzute, iar românii, ca să se îndatoreze, trebuie să recapete încrederea nu doar în sistemul bancar, ci în întreaga economie. Cred că atunci când oamenii se îndatorează pentru a investi, pentru a cheltui, trebuie să se simtă optimişti. Trebuie să aibă încredere în viitor. Această încredere revine. Eu am încredere în viitor. Ceea ce trebuie să facem acum este să comunicăm mai bine asupra acestei încrederi.
Ca să răspund întrebării dumneavoastră, mă aştept să avem mai multe credite în 2015, dar nu mă aştept la o creştere importantă. Vreau să spun că piaţa va rămâne competitivă şi ratele dobânzii vor rămâne scăzute. Ceea ce este un mesaj pozitiv pentru economia românească şi pentru clienţii români.
Reporter: Am văzut că, la BRD, creditele imobiliare au crescut cu 8,3%, anul trecut. Cum explicaţi acest lucru?
Philippe Lhotte: Avem o foarte bună imagine pe segmentul creditelor imobiliare. Clienţii care au accesat un credit imobiliar la BRD reprezintă cea mai bună publicitate pentru noi, pentru că vorbesc în termeni pozitivi despre el.
Spun că au un credit fără surprize neplăcute, cu o rată convenabilă, ceea ce face ca familia, prietenii etc., cei care au şi ei nevoie de un asemenea credit, să vină tot la BRD. Aceasta este explicaţia.
Suntem foarte mulţumiţi şi este adevărat că suntem lideri în programul « Prima casă», avem 23% din acest segment.
Reporter: Aţi terminat operaţiunea de curăţare a bilanţului?
Philippe Lhotte: BRD a înregistrat un profit de 43,2 milioane lei, anul trecut, după doi ani de pierderi, ca urmare a scăderii costului net al riscului cu 43% şi a unui bun control al costurilor. În plus, rata de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane este foarte ridicată. Este de 76%, peste media pieţei. Asta înseamnă că portofoliul nostru este bine provizionat.
Noi vindem pachete mici de credite neperformante atunci când ni se oferă un preţ corect. Am vândut câteva în 2014, vom continua şi în 2015. Încă nu ştim când şi nici suma nu o cunoaştem. Dar nu ne grăbim. Pentru că, dacă nu le vindem, le păstrăm, iar banca le administrează prin angajaţii care se ocupă de recuperare.
Reporter: Cum credeţi că va fi susţinută activitatea bancară în acest an?
Philippe Lhotte: Cred că vom avea o uşoară creştere, cred că va continua trendul din 2014, cu o producţie de credite în creştere.
Mă aştept să crească creditarea în zona corporate. Pentru că văd că sunt clienţi care vor să facă investiţii, au dosare bune, pe care vrem să le finanţăm, deci sunt mai optimist pentru 2015 în ceea ce priveşte zona corporate. În ceea ce priveşte creditarea pe sectorul retail, probabil vom continua în acelaşi ritm de creştere ca şi în 2014.
Reporter: Acţionarii BRD vor lua dividende pentru 2014?
Philippe Lhotte: Nu ştiu, pentru că nu eu iau hotărârea, ci Adunarea Generală a Acţionarilor, care va avea loc în luna aprilie şi, înaintea ei, trebuie luată o hotărâre a Consiliului de Administraţie, care va face propuneri Adunării Generale a Acţionarilor.
• "Nu se poate face comparaţie între România şi Cipru"
Reporter: Criza a generat schimbări ale legislaţiei sistemelor bancare la nivel european. După aplicarea modelului "bail-in" în Cipru, această măsură de salvare a băncilor poate fi aplicată în Uniunea Europeană ?
Philippe Lhotte: Cred că ceea ce s-a petrecut în Cipru este un caz specific .
Dacă mă întrebaţi dacă acest lucru se poate întâmpla şi în România, vă spun că nu este deloc o situaţie comparabilă. Pentru că România are o supraveghere bancară de calitate şi un sistem bancar solid. Nu se poate face comparaţie între România şi Cipru. Absolut deloc.
Reporter: Ce credeţi despre Grecia?
Philippe Lhotte: Este o situaţie complet diferită. Nu putem compara criza din Grecia cu cea de acum câţiva ani. Chiar şi în Cipru, nu mai este acelaşi lucru. Şi vă rog să nu facem nicio comparaţie între aceste două ţări şi România. Diferenţele sunt foarte mari.
• "BRD, în dezacord cu Patronatul Bancar"
Reporter: BRD are în portofoliu numai cinci credite în franci elveţieni şi aţi anunţat deja că le veţi propune clienţilor conversia în lei, la cursul de dinainte de 15 ianuarie. Recent, i-aţi criticat pe colegii din Consiliul Patronatelor Bancare din România, spunând că nu sunteţi de acord cu poziţia exprimată de CPBR, într-un comunicat de la finele lunii ianuarie, privind soluţiile propuse de bănci clienţilor şi că aţi refuzat să validaţi acel comunicat. Intenţionaţi să părăsiţi CPBR?
Philippe Lhotte: Acest comunicat de presă a fost difuzat de CPBR fără acordul BRD. Eu cred că băncile pot să le explice mai clar tuturor cetăţenilor români acest subiect care este complex.
Atunci când propui credite în franci elveţieni unor clienţi cărora nu li s-a explicat suficient şi care nu erau suficient de avertizaţi, trebuie să-ţi asumi o parte din responsabilitate, nu toată, pentru că şi clientul are una. Dar trebuie să-ţi asumi o parte din responsabilitate. Doar aşa se poate îmbunătăţi imaginea băncilor.
Au fost cazuri în care unii dintre clienţi ştiau că îşi asumă riscuri, iar alţii, nu. De aceea poziţia Băncii Naţionale este clară - nu poate exista o regulă generală pentru toată lumea, trebuie ca fiecare dosar să fie studiat.
Când ai o parte din responsabilitate, ca bancher, trebuie să ţi-o asumi. Pentru cei cinci clienţi ai noştri, am discutat cu comitetul de direcţie al băncii şi am găsit o soluţie echitabilă.
Ieşirea din CPBR nu este decizia mea, ci a întregii conduceri a BRD. Cred că înfiinţarea CPBR a răspuns unei nevoi reale. Şi nu regret că am creat CPBR, pentru că este nevoie de un patronat bancar, complementar faţă de ARB, dar care să nu fie în competiţie cu ARB (Asociaţia Română a Băncilor). Acest lucru înseamnă că nu ne ocupăm de aceleaşi subiecte, pentru că avem atâtea lucruri de făcut încât putem separa subiectele.
Pe de altă parte, CPBR este încă tânăr. Este prea curând să tragem concluzii dacă această instituţie funcţionează sau nu.
BRD, ca membră CPBR, şi eu personal, ca membru al Consiliului CPBR, atunci când se dă un comunicat de presă fără ca noi să-l fi validat, fără să se ţină cont de observaţiile noastre, mă gândesc dacă nu ar trebui sa ies din Board-ul CPBR.
Deocamdată însă, cred că BRD va rămâne membră CPBR şi ulterior vom vedea dacă funcţionarea sa se va îmbunătăţi.
Reporter: În ceea ce priveşte cele cinci împrumuturi acordate de BRD în franci elveţieni, aţi spus că veţi face conversia la cursul de dinainte de 15 ianuarie...
Philippe Lhotte: Vom face această conversie pentru că 15 ianuarie este data la care Banca Naţională a Elveţiei a spus: "Schimbăm politica monetară" şi atunci francul elveţian a crescut brusc. Deci vom lua în considerare o dată de dinaintea hotărârii Băncii Naţionale a Elveţiei.
Reporter: Ce vă place şi ce nu vă place în România?
Philippe Lhotte: Cunosc România de mult timp. Prima mea călătorie în România a fost acum doisprezece sau treisprezece ani. Am lucrat mai mult de şapte ani în Bulgaria şi veneam des în România. Ca turist, o cunosc bine. Când mi s-a propus un post în România, am acceptat imediat. Am acceptat postul în România pentru că-mi place ţara. În rest, cred că perfecţiunea nu există pe nicăieri prin lume.
Articol preluat din Bucarest Hebdo.
1. Salariile mici, nu calitatea...
(mesaj trimis de Radu în data de 16.02.2015, 11:14)
Majoritatea investitorilor straini spun ca apreciaza Romania pentru calitatea educatiei, dar de fapt mint cu nesimtire, fiindca stim bine ca o apreciaza pentru raportul intre calitatea slaba a invatamantului si nivelul salariilor, slab si el.
Cate universitati are Romania intre primele 100 din lume? Dar intre primele 200 sau 300? Niciuna.
In prezent, datorita mondializarii, cel putin in anumite domenii nu trebuie sa ne mai comparam doar cu Bulgaria sau Ungaria in ceea ce priveste nivelul invatamantului, si nici macar cu Franta, Germania sau Marea Britanie, ci chiar cu SUA, doar ca invatamantul din Romania este la un nivel foarte slab, ba chiar mult mai slab decat in urma cu 15 - 20 ani cand era oricum foarte slab. De aceea spunem ca IT-istii romani sunt buni, doar ca in afara de un BitDefender care e cat de cat acceptabil nu mai avem alte produse IT romanesti renumite ci producem doar ce ne comanda alte firme straine pentru ca o putem face mai ieftin, in domeniul industrial cele mai performante utilaje sunt importate, de la simplele centrale termice de apartament sau instalatii de aer conditionat, pana la strunguri electronice sau cuptoare, ba chiar si autovehiculele sunt toate straine, inclusiv Dacia care a fost creata pe baza unei licente franceze si care acum este si detinuta de francezi.
Fara retehnologizarea facuta de strainii care au cumparat firmele romanesti folosind tehnologii straine, Romania ar fi acum la fel de bine dezvoltata ca in urma cu un sfert de secol.
Hai sa o lasam mai moale cu calitatea educatiei din Romania.
1.1. Nu ai dreptate (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Dan în data de 16.02.2015, 12:46)
Draga Radu, daca Romania n-ar fi avut un invatamant de calitate (atentie, am pus verbul la conditional trecut), anumite investitii straine din Romania, care reclama mana de lucru inalt calificata, nu s-ar fi facut. Te contrazic, pentru ca atuul Romaniei tocmai asta e: o mana de lucru instruita bine la un pret scazut. Ceea ce spui tu este un nonsens complet. Nu calitatea educatiei stabileste salarizarea, nici in Romania, nici aiurea. Nu ajunge sa inveti la Harvard ca sa primesti 10.000 de dolari pe luna la primul loc de munca. E doar un exemplu, dar sa fim seriosi. Economia Romaniei mai are mult pana sa genereze productivitatea necesara cresterii salarizarii. Putem sa avem cel mai performant sistem educational, educatia nu genereaza salarii mari prin ea insasi. Ceea ce spune presedintele BRD este valabil si ar trebui sa fie un semnal de alarma pentru decidenti.
1.2. In actuala situatie (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 16.02.2015, 17:06)
tara se poate dezvolta doar pe baza investitiilor si tehnologiei straine. Guvernul nu prea poate si se pare ca nici nu prea mai vrea sa faca afaceri, companiile de stat nu ca n-ar putea, dar sunt inca ceva de groaza.
Deci, ca treburile sa fie bune, Executivul trebuie sa faca eforturi pentru ca strainii sa mai faca investitii macar la nivelul celor facute pina in prezent. Incurajator este faptul ca primul ministru si presedintele se pare ca nu se dau in laturi de la a calatorii si a lua legatura cu investitorii, de la Beijing la New York. Gloaba aia de Basescu statea parca intepenit sau daca mai misca ceva o facea pe linga Udrea.
Se pare ca ar fi un moment prielnic pentru a convinge investitorii. Daca Executivul nu reuseste sa profite de acest moment s-ar putea ca toate sacrificiile facute de romani in ultimul secol sa fie aproape in zadar.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 16.02.2015, 17:12)
a calatori
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.02.2015, 12:41)
Care calitate? Acolo unde creste analfabetismul si creste vertiginos abandonul scolar? Nu mai sunt asa multi, ca pe vremuri, cei care sa mai ajunga la MIT si CalTech, mai ales ca nu se mai organizeaza nici concursuri in scoli, motiv pentru a nu scoate in evidenta catastrofa din invatamintul romanesc, unde numai religia, ca disciplina scolara, mai suscita interes, pentru indobitocirea definitiva, BOR impreuna cu cei ce vor a conduce tarta in genunchi!
3. Fosta calitate și prețul mic
(mesaj trimis de Cristi C în data de 16.02.2015, 13:02)
Sunt de acord cam cu toți trei, deși am și câteva deacorduri.
@Radu, faptul că nu avem universități în top 300 spune doar atât. Nu spune că nu există anumite facultăți sau secții în țară care scot câteva mii de oameni destul de bine pregătiți. Pentru ce vor investitorii în țărișoara asta, ar putea fi suficient. Apoi metodologia aceea ține destul de mult de cercetare, ceea ce face mediul academic. Nu se referă la notele absolvenților și la competențe. Da, probabil că nu mai avem multe vârfuri (ce pleacă gratis la cele din Vest, așa dese sunt târgurile de studenți), dar pentru o firmă vestică ce are arhitecții și designul la ei acasă și aici implementarea, ar putea fi suficient.
@Dan, sunt de acord că a scăzut mult calitatea studenților și interesul pentru educație. Probabil că urmăm un trend. Dar în bazinul 28-40 de ani se găsesc destule competențe. Am probleme să înțeleg bazinul 18-25, ce vor ăștia de la viață și cum vor reuși să îmi plătească pensia în viitor (:-))