Camera de Comerţ îşi cheamă fiii rătăcitori acasă

• Victor Babiuc, preşedintele CCIR: "Am răbdare o lună pentru ca cei care au plecat, poate din motive temperamentale, să se întoarcă"

Apele nu s-au liniştit încă în privinţa Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi a relaţiei acesteia cu Camerele teritoriale. După ce 26 din cele 42 de Camere teritoriale au refuzat să îl voteze pe Victor Babiuc în funcţia de preşedinte al CCIR şi au ameninţat că îşi vor forma o organizaţie paralelă, preşedintele reales al Camerei de Comerţ a României le mai dă răgaz o lună acestora să se întoarcă la sentimente mai bune faţă de instituţia pe care au părăsit-o. "Am răbdare încă o lună pentru ca cei care au plecat să se întoarcă", a spus Victor Babiuc, adăugând că "dacă nu se întorc, deja există un proiect ca, în judeţele din care sunt Camerele care au plecat, să facem filiale pentru a nu rupe legătura cu oamenii de afaceri din acele zone".

Preşedintele CCIR a mai spus că "nu ne speriem de aceste plecări, deoarece Camera României funcţionează din secolul 19, iar camerele din teritoriu s-au format după cea a României". Tot o demonstraţie de superioritate instituţională a arătat şi Ştefan Popa, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Bucureştiului (CCIB) care a spus că "tot noi suntem cei mulţi şi cei puternici", amintindu-le celor plecaţi că vor avea dificultăţi în activitate de vreme ce vor pierde contractele bilaterale cu ţări precum China, Federaţia Rusă şi Israel.

Conflictul din interiorul sis-temului cameral din ţara noas-tră a pornit după ce proiectul de lege prin care Camera de Comerţ a României urma să fie în subordinea camerelor teritoriale, a fost considerat de Curtea Constituţională drept neconstituţional în forma votată de Camera Deputaţilor. Urmarea acestui fapt a fost şedinţa din 3 august de alegere a conducerii Camerei Româ-niei, conducere pe care o dorea şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi, Mihail Vlasov. Alături de Vlasov s-au aliat alte 25 de Camere teritoriale, pe care actuala conducere a Camerei de Comerţ a României le consideră "Camere mici, cu excepţia Braşovului şi Bacăului, care nu sunt un model de succes, unele având doar un preşedinte şi o secretară".

Mobilul acestor dispute rămâne însă sediul Romexpo pe care "cei din teritoriu doreau să îl împărţim, iar dacă nu, să fie luat de stat", a spus Victor Babiuc, adăugând că "nu există un patrimoniu de împărţit pentru că nu am ieşit la mezat". Domnia sa afirmă că "ceea ce a revenit Camerei din Bucureşti din Romexpo a fost stabilit după Revoluţie în Adunarea Generală", amintind că 35% din Romexpo aparţine Camerei de Comerţ a Româ-niei, 35% aparţine Camerei de Comerţ a Bucureştiului şi 30% din acţiuni sunt deţinute de angajaţii Romexpo şi cei ai Camerei de Comerţ a României. Victor Babiuc: "Cei care se excită prea mult cu Romexpo să nu aibă deziluzii".

• Activităţile Camerelor teritoriale urmează logica intereselor conducătorilor

Camerele de Comerţ teritoriale reprezintă interesele a 270.000 de persoane-oameni de afaceri organizaţi în aproximativ 100 de asociaţii profesionale şi uniuni de indus-triaşi. Cu toate acestea, "în timp ce la Camera României a fost mereu preocuparea de a aduce noi membri, la Camerele teritoriale, această preocupare nu există", spune preşedintele CCIR, afirmând că "oamenii de afaceri sunt împiedicaţi să devină membri pentru că strică reprezentativitatea la nivel local, din moment ce conducerea Camerelor va depinde şi de votul aces-tora".

Astfel, Victor Babiuc a estimat că numărul membrilor reprezentanţi de Camere din teritoriu nu depăşeşte 3%-4% din oamenii de afaceri din fiecare judeţ, în timp ce "sunt unele Camere care în 2005 nu au avut ca venituri decât un miliard de lei".

Nici "ajutorul" de 250 mili-oane lei vechi pentru proiecte pe care Camera de Comerţ a României l-a acordat în 2005 Camerelor teritoriale nu a fost accesat decât de 31 de membri, spune conducerea CCIR, amintind că suma va fi în 2006 de 350 milioane lei vechi.

Ştefan Popa consideră însă că "mulţi se vor întoarce pentru că ideea creării unei Uniuni separate nu este viabilă", spunând că puţini oameni de afaceri din teritoriu care au fost reprezentaţi de preşedinţii care au optat pentru retragerea din Camera României ştiau de decizia acestora.

• Babiuc lansează televiziune de afaceri pentru Camera României

Activitatea CCIR se derulează în prezent conform unei platforme care este valabilă până anul viitor, însă Victor Babiuc îşi propune în acest nou mandat să lanseze în această lună o televiziune de afaceri, precum şi o agenţie de ştiri.

O altă caracteristică a platformei lui Victor Babiuc este înmulţirea surselor de venit pentru Cameră, "aşa cum este în Franţa, acolo unde Camerele au în exploatare porturi şi aeroporturi".

Nu în ultimul rând, Camera de Comerţ a României va organiza o reuniune a Camerelor din zona Mării Negre, precum şi un proiect de accesare a fondurilor UE.