Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de modificare a legii privind înfiinţarea centrelor comunitare româneşti din străinătate, stabilind proceduri suplimentare referitoare la înfiinţarea, atribuţiile, finanţarea personalului acestor centre, informează news.ro.
S-au înregistrat 192 voturi 'pentru', 36 'contra' şi 11 abţineri.
Potrivit celor adoptate, statul român are obligaţia de a lua măsuri menite să asigure un cadru pentru o bună reprezentativitate a românilor din afara graniţelor ţării la nivel de comunitate şi de a asigura coeziunea în cadrul acestora.
În vederea îndeplinirii acestei obligaţii, statul român asigură înfiinţarea unor centre comunitare româneşti în statele cu comunităţi româneşti semnificative, prevede proiectul, fiind eliminată condiţia existenţei în statul respectiv a cel puţin 5.000 de cetăţeni români înregistraţi la misiunile diplomatice ale României.
De asemenea, deputaţii au stabilit că denumirea acestor centre va fi 'Centre Comunitare Românii de Pretutindeni'.
Înfiinţarea fiecărui centru comunitar românesc se face în acord cu disponibilitate bugetară anuală a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni: la cererea comunităţii, ca urmare a solicitării adresate Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, semnată de cel puţin jumătate dintr-un minimum de 2.000 de cetăţeni români înregistraţi la misiunile diplomatice şi, după caz, la oficiile consulare ale României din statul respectiv; sau la iniţiativa DRP, funcţie de necesitatea rezultată din implementarea politicilor de guvernare, în acord cu strategia pentru românii de pretutindeni.
Proiectul prevede un model de solicitare în acest sens, stabilindu-se şi că cererile vor fi preluate şi analizate de DRP în ordinea înregistrării lor.
După înfiinţarea centrului comunitar românesc, calitatea de membru al acestuia se dobândeşte în urma unei solicitări adresate conducerii centrului, mai stabileşte actul normativ.
DRP, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, înfiinţează centrele comunitare româneşti, pe baza acordurilor internaţionale încheiate în acest sens cu statul de reşedinţă. DRP, cu avizul MAE, propune înfiinţarea centrelor comunitare, pe baza solicitărilor primite sau din proprie iniţiativă, în funcţie de distanţa mare faţă de misiuni diplomatice, oficii consulare ori institute culturale româneşti, care îngreunează accesul la o prezenţă instituţională românească; numărul de români din regiunea în care va funcţiona centrul comunitar românesc.
Deputaţii au decis şi ca înfiinţarea şi desfiinţarea centrelor comunitare româneşti din străinătate, regimul de finanţare, structura organizatorică şi numărul de posturi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea DRP.
Statul român, prin DRP, va asigura fiecărui centru comunitar românesc un sediu în care să îşi desfăşoare activitatea.
Centrele comunitare româneşti nu vor avea personalitate juridică şi funcţionează în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Atribuţiile acestor centre vor fi reglementate prin acordurile internaţionale. Acestea vor avea drept scop sprijinirea, asigurarea coeziunii, reprezentativitatea comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării, informarea acestora asupra aspectelor relevante din România şi din statul de reşedinţă, precum şi organizarea de proiecte şi programe cu caracter cultural, social, educativ, lingvistic şi artistic, a realităţilor istorice, a tradiţiilor, a obiceiurilor, valorilor naţionale.
Aceste centre vor avea rolul de a pune la dispoziţia comunităţilor de români mijloace pentru desfăşurarea de activităţi de lungă durată, utile pentru dezvoltarea socio-culturală a comunităţii, precum biblioteci, cursuri de limba română, activităţi culturale perene şi vor putea avea rol de facilitare a cooperării sectoriale dintre România şi statele de reşedinţă.
De asemenea, centrele comunitare româneşti din străinătate vor fi conduse de câte un director - numit şi eliberat din funcţie de către conducerea instituţiei, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe - care a susţinut un concurs în cadrul DRP şi are reşedinţa sau domiciliul de cel puţin un an în zona în care-şi va exercita mandatul din statul respectiv.
Pe durata exercitării mandatului, directorul centrului va fi salariat la nivelul funcţiei de ministru consilier, conform legislaţiei referitoare la plata personalului trimis în misiune permanentă în străinătate.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pentru Centrele comunitare româneşti va putea contracta personal pe plan local, cu respectarea legislaţiei statului de reşedinţă şi a dispoziţiilor Acordului în baza căruia funcţionează, personal din rândul membrilor comunităţii româneşti din statul respectiv, printr-o procedură aprobată prin ordin al conducerii.
Acest personalul contractat pe plan local va beneficia, pe perioada în care desfăşoară activitatea în cadrul centrului comunitar, de o indemnizaţie în moneda statului în care-şi desfăşoară activitatea, stabilită până la limita salariului de bază, în care este inclusă gradaţia aferentă tranşei de vechime în muncă la nivel maxim pentru funcţia de consilier diplomatic.
Centrele comunitare româneşti se vor finanţa din bugetul alocat DRP, donaţii, sponsorizări sau orice alte surse legal constituite.
Camera Deputaţilor este for decizional.