CAMERA DEPUTAŢILOR ŞI SENATUL ÎŞI REIAU ACTIVITATEA Sesiune parlamentară încinsă

Bugetul de stat, legile justiţiei, desfiinţarea SIIJ, reformarea administraţiei, modificarea legii pensiilor şi legii salarizării unice reprezintă o parte principalele teme de dezbatere ale deputaţilor şi senatorilor în sesiunea parlamentară care începe astăzi şi va dura până la sfârşitul lunii iunie.

La sfârşitul săptămânii trecute, Ludovic Orban - preşedintele Camerei Deputaţilor şi Anca Dragu - preşedintele Senatului au convocat, pentru astăzi, cele două camere ale Parlamentului pentru prima sesiune ordinară din acest an. Conform legislaţiei în vigoare, Parlamentul se întruneşte anual în două sesiuni ordinare: prima începe în luna februarie şi durează până la 1 iulie, iar a doua începe în luna septembrie şi se întinde până la finalul anului. În lunile care nu sunt acoperite de cele două sesiuni ordinare, Parlamentul poate fi convocat în sesiune extraordinară, ori de câte ori se impune acest lucru.

Prima sesiune ordinară din acest an debutează cu aşteptarea proiectului bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a pachetului de reforme promis de premierul Florin Cîţu, pachet pe baza căruia este întocmit bugetul public. Deşi coaliţia guvernamentală şi-ar fi dorit ca bugetul de stat să fie votat în plenul Parlamentului în 4 februarie, discuţiile privind viitoarele alocări bugetare nu s-au încheiat încă între membrii actualei majorităţi parlamentare, iar bugetul nu a trecut încă de Palatul Victoria pentru a merge la Parlament.

Conform unor surse politice citate de mass- media, dezbaterile se poartă cu privire la modul în care vor fi alocate resursele financiare pentru investiţii, ce proiecte vor fi finanţate doar din fonduri europene, cum va fi gestionată situaţia companiilor de stat cu pierderi financiare considerabile, precum şi cu privire la majorările de pensii şi alocaţii ce ar trebui să aibă loc în acest an.

Referitor la alocaţii, rămâne de văzut dacă guvernul Cîţu va respecta decizia guvernului Orban, care anul trecut, la finalul lunii iulie 2020, prin ordonanţă de urgenţă stabilea majorarea eşalonată a alocaţiilor copiilor, câte 20% la fiecare şase luni în următorii doi ani. Se pare că membrii actualului Cabinet, prin prisma lipsei veniturilor bugetare preconizate, ar dori să amâne a doua majorare din acest an, iar alocaţiile să fie mărite doar cu 20% de la 1 ianuarie.

În privinţa majorării pensiilor, deşi premierul Florin Cîţu susţine că Executivul înctomeşte bugetul cu respectarea legislaţiei în vigoare, se pare că şeful Guvernului nu este dispus să opereze alte creşteri ale acestor venituri în cursul anului curent. El a precizat recent că efortul bugetar cu creşterea punctului de pensie cu 14% aprobată anul trecut de guvernul Orban înseamnă pentru anul 2021 aproape 9 miliarde lei la care se adaugă încă 2,3 miliarde lei din majorarea alocaţiilor copiilor. Premierul a afirmat că, în afara acestor majorări, Guvernul nu are de unde să găsească fonduri pentru alte creşteri ale veniturilor respective.

Cu toate acestea, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, a declarat recent că pensiile ar trebui să crească în anul 2021 cu rata inflaţiei la care să se adauge jumătate din creşterea salariului mediu brut pe economie.

"Eu sunt adeptul sistemului de indexare care să ţină cont de rata inflaţiei, să compenseze pierderea puterii de cumpărare ca urmare a creşterii preţurilor, adică compensarea 100% a ratei inflaţiei şi până la 50% din creşterea salariului mediului brut pe economie, astfel încât să crească şi puterea de cumpărare odată cu creşterea economică, pentru că obiectivul nostru este să creştem şi puterea de cumpărare pe măsură ce există o creştere economică sănătoasă", a spus Ludovic Orban.

Pe lângă discuţiile privind majorarea pensiilor, noul Parlament va dezbate şi modificarea legii pensiilor, aşa cum a anunţat Raluca Turcan, ministrul Muncii. Odată cu modificarea legii pensiilor - pentru a fi pus în practică principiul contributivităţii şi a desfiinţa în timp regimul pensiilor speciale - va fi demarată şi evaluarea şi recalcularea pensiilor pentru 5 milioane de persoane, în următoarele 18 luni, conform afirmaţiilor ministrului Muncii, pentru a fi reduse inechităţile între aceleaşi categorii de pensionari.

Ministerul Muncii mai pregăteşte şi modificarea legii salarizării unice în sistemul bugetar, care va stabili noi principii privind ierarhizarea salariilor respective şi va modifica modul de acordare a unor sporuri, din cote procentuale într-o sumă fixă.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu pensiile, alocaţiile şi salariile, ţinând cont de faptul că, după recenta tragedie de la Institutul Naţional Matei Balş, se impune realizarea unor investiţii majore în spitalele din întreaga ţară, investiţii ce vor pune o presiune imensă asupra bugetului de stat, asupra fondurilor europene alocate şi a nevoii de cofinanţare.

• Modificarea legilor justiţiei şi desfiinţarea SIIJ vor învolbura apele în Parlament

La finalul lunii martie, se va încheia dezbaterea publică privind modificarea legilor justiţiei. Ion Stelian, ministrul Justiţiei, a declarat recent că speră ca până la jumătatea lunii aprilie sau cel mai târziu la finalul acesteia, întregul pachet legislativ care va corela normele interne cu recomandările din Mecanismul pe Cooperare şi Verificare, din rapoartele Greco şi din Opiniile Comisiei de la Veneţia, va fi trimis în Parlament pentru adoptare, până la finalul actualei sesiuni parlamentare.

Până atunci este posibil ca dezbaterile parlamentare să fie încinse în legătură cu proiectul de act normativ privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, secţie criticată dur în documentele organismelor europene ce o consideră un instrument de presiune la adresa independenţei magistraţilor. Cert este că în acest moment în interiorul sistemului judiciar există două tabere: pro şi contra. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Secţia de Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii consideră că SIIJ ar trebui reorganizată, cu definirea clară a atribuţiilor, şi că ar trebui să funcţioneze în continuare în subordinea Parchetului General, părere împărtăşită şi de o parte a asociaţiilor profesionale ale magistraţilor. În schimb, ministrul Justiţiei, Secţia pentru Procurori din cadrul CSM şi cele mai importante asociaţii profesionale ale magistraţilor consideră că secţia specială trebuie desfiinţată, iar atribuţiile ei trebuie să revină parchetelor, în funcţie de competenţa materială.

După cum se poate observa, se anunţă şase luni pline pentru deputaţi şi senatori, în contextul în care pandemia Covid-19 pare că nu are de gând să dea înapoi, prin prisma noilor tulpini ale virusului care îşi fac simţită prezenţa inclusiv în ţara noastră. În acest context, este de aşteptat ca atât guvernul şi Parlamentul să dispună măsuri pentru sprijinirea în continuare a mediului de afaceri şi a cetăţenilor şi pentru menţinerea pe linia de plutire a economiei naţionale, deşi autorităţile naţionale şi organismele internaţionale preconizează o creştere de peste 3% a economiei din ţara noastră.