English
Conducerea editorială a cotidianului britanic The Telegraph a scris recent că "Banca Angliei trebuie să dea socoteală pentru eşecurile sale în ceea ce priveşte inflaţia".
Această cerinţă este fundamentală pentru toate băncile centrale, iar asumarea răspunderii nu se poate reduce doar la recunoaşterea greşelii şi la continuarea unor politici monetare care introduc dezechilibre grave în economie pe baza justificării că "inflaţia nu a omorât pe nimeni" sau că "ne obişnuim şi cu inflaţia".
Dimpotrivă, funcţionarea bună a economiei presupune prevenirea inflaţiei şi nu lupta împotriva ei, deoarece costurile sunt mult mai reduse. Mai mult, scăparea de sub control a inflaţiei are şi efecte sociale grave.
Articolul subliniază că "odată ieşit din lampă, duhul inflaţiei este greu de pus la loc, după cum descoperă Banca Angliei pe cheltuiala tuturor", iar declinul inflaţiei, ca urmare a efectului de bază, nu reprezintă deloc o justificare a lipsei de acţiune din partea băncilor centrale.
"Chiar şi atunci când inflaţia va începe să scadă, acest lucru nu va schimba aproape deloc nivelul general al preţurilor, multe dintre acestea fiind permanent deplasate în sus", mai accentuează cotidianul britanic, care afirmă apoi că "impactul asupra nivelului de trai, a finanţelor publice şi a investiţiilor întreprinderilor a fost deja dezastruos".
După ce susţin că "o parte din problema inflaţionistă nu poate fi atribuită Băncii", în condiţiile în care dependenţa de gazele naturale a făcut Marea Britanie vulnerabilă în faţa unei creşteri explozive a preţurilor determinate de invadarea Ucrainei, editorii The Telegraph acuză Banca Angliei de erori fundamentale de politică monetară.
Acestea sunt "inundarea sistemului economic cu bani noi tipăriţi în perioada pandemiei", care a condus la creşterea cererii fără existenţa unei oferte corespunzătoare, iar apoi a fost reacţia întârziată în faţa pericolului inflaţionist.
Deoarece a realizat prea târziu amploarea şi persistenţa inflaţiei, Banca Angliei a încercat să compenseze şi a devenit foarte "insistentă" în lupta sa contra fenomenului inflaţionist, dar astfel nu a făcut decât să amplifice consecinţele erorilor din anii precedenţi.
"Banca a fost forţată să crească foarte rapid dobânzile, iar în aceste condiţii a pus o presiune foarte mare asupra bugetelor gospodăriilor, dar şi asupra sistemului financiar, care a fost condiţionat să se aştepte la dobânzi scăzute pentru totdeauna", după cum mai arată The Telegraph, care subliniază că "banca nu trebuie să scape de asumarea responsabilităţii".
Din păcate, nu există niciun semnal cu privire la existenţa unor "remuşcări" la nivelul conducerii Băncii Angliei, care ar putea conduce la asumarea responsabilităţii nu doar din vorbe.
Dimpotrivă, economistul şef al băncii a declarat recent că "firmele şi gospodăriile din Marea Britanie trebuie să accepte că vor fi mai sărace şi să nu mai ceară majorări ale salariilor". Oare declaraţiile acestui "caracter" mizerabil ar fi la fel dacă toate salariile conducerii şi ale şefilor de direcţii ar fi indexate negativ, cu cel puţin 50%, pentru toate perioada în care inflaţia depăşeşte ţinta băncii centrale?
Toate afirmaţiile din editorialul apărut în The Telegraph pot caracteriza la fel de bine şi situaţia Băncii Naţionale a României.
Rata oficială a inflaţiei a ajuns la 16,8% în noiembrie 2022, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, iar de atunci a scăzut cu 2,2 puncte procentuale, până la 14,5% în martie 2023 (vezi graficul 1).
Această "extraordinară" reducere a presiunilor inflaţioniste a fost utilizată de conducerea BNR pentru a justifica menţinerea dobânzii de politică monetară la 7%, iar în minuta şedinţei de politică monetară se spune că "noile date şi evaluări indică o accelerare a descreşterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni".
Adică se accelerează frînarea creşterii preţurilor de consum, conform noilor standarde de "contorsionism lingvistic" de la BNR, ceea ce înseamnă că instituţia al cărei mandat este stabilitatea preţurilor nu mai trebuie să facă nimic, ci doar să aştepte continuarea şirului de miracole care va conduce la stabilizarea preţurilor.
Conform datelor oficiale, Indicele Preţurilor de Consum a arătat o relativă stabilitate din 2013 până la sfârşitul anului 2018, care a fost urmată de o creştere de peste 36% până în martie 2023 (vezi graficul 2).
După cum se observă, la nivelul IPC nu se vede deloc temperarea presiunilor inflaţioniste. Pentru a-şi îndeplini mandatul de asigurare a stabilităţii preţurilor, chiar la nivelul ridicat din 2018, BNR ar trebui să adopte măsuri de politică monetară care să ducă la scăderea IPC cu aproape 27%, măcar până la nivelul din 2018.
Orice altceva nu reprezintă decât vorbe goale, al căror scop nedeclarat este amînarea cât mai mult cu putinţă a recunoaşterii falimentului suveran.
De când BNR a adoptat ţintirea inflaţiei ca strategie de politică monetară, la mijlocul anului 2005, puterea de cumpărare a leului a scăzut cu peste 55%, deşi moneda naţională a fost şi ea "înnoită" prin tăierea a patru zerouri. În toată această perioadă, rata medie lunară a inflaţiei a fost de 0,38%.
În aceste condiţii, cum se poate spune că Banca Naţională a României şi-a îndeplinit obiectivul său fundamental, asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor?
Iar dacă obiectivul nu a fost îndeplinit în aproape două decenii, fără a pune la socoteală dezastrul din primul deceniu al tranziţiei, de cât timp mai are nevoie BNR pentru a-şi atinge obiectivul prevăzut în legea sa de funcţionare? Încă trei decenii? Cinci?
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2023, 07:48)
Nu vor da ! ,Fac parte din planul marii resetari . ....." al căror scop nedeclarat este amînarea cât mai mult cu putinţă a recunoaşterii falimentului suveran " . Asa e cam peste tot . In asemenea conditii la "semnal" se va declara falimetele statale apoi se va trece doar la CDBS. BNr stie lucru acesta si ... face la fel !! Cum i s-a dictat .
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2023, 07:52)
dupa 2027-2029…
cand am anuntat ca urmeaza crack up boom in piata..
e uite ce prost vorbeam..
s c cret
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2023, 07:56)
Cand vor da socoteala? Buna intrebare. Mama lor de hoti. Un hot daca fura de la unul se alege cu dosar penal. Astia au furat de la 19 milioane de oameni simultan si inca ranjesc la tv, cu inflatia nu a omorat pe nnimeni, mai beti si voi un ceia de tei. Sa dea socoteala daca au creat-o intentionat, sau daca au creat-o din greseala, valea!
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2023, 08:10)
Aroganta satanei este bine camuflata in bancile centrale si in BNR.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2023, 08:22)
Niciodata. Si nu doar bancile centrale sint responsabile. Si Guv prin politica fiscala si influenta asupra bancilor centrale.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2023, 08:25)
inflatia si deflatia este cauzata de compartamentul oamenilor ce castiga sau pierd cu lag puterea de cumparare / venitul discretionar castigat cu truda / productivitate.
s c cret
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2023, 09:29)
primul comentariu necret, domnule fost potarel din cele 20 de regiuni ale Italiei batute cu pasu...
ceea ce e acum nu e inflatzie clasica, e "greedflation", generata de faptul ca producatorii de bunuri reale din piatza scumpesc fara limita marja, pentru ca pot. Sigur ca o parte de vina este shi din aiureala din domeniul energiei shi combustibililor. Dar driverul principal este lacomia. Si eu m-am aliniat, printre ultimii. +30% fatza de ante pandemie.
Petrolul, dupa un suighit in sus, va pica sub 70 dolari. Brentul.
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2023, 11:57)
Pai ce importanta mai are faptul ca nimic nu e "cum ar trebui sa fie" . Bancile centrale tiparesc bani si pot , sau mai bine spus INFLUENTEAZA ,cum vor "mersul economiei" putand baga in faliment sau ridicand la cote inimaginabile profituriel companiilor pe care le doresc. Nu mai are nici o legatura "creditarea economiei " cu profitul real al unor bunuri si/sau servicii cu mersul "in parametrii normali" a unei economii.. datoriile statelor , nu mai vorbim de cele private , trec la cote care nu sunt sustenabile.Din anii '90 pana azi datorille publice ale statelor vestice SUA , Germania etc s-au ridicat de la 10-20 la suta din PIB la 100 Si spre 200 la suta din PIB. Aceasta nu mai este economie de piata . ESTE MANIPULARE. Scopul ? Nu e decat ca e un scop malefic..sclavagismul satanist modern
5.3. intrebare (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de 2 big 2 fail în data de 08.05.2023, 17:37)
in 2008-2010 au fost salvate bancile comerciale , acum sunt salvate guvernele prin inflatie?
ma poti ajuta cu o parere sincera?
5.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2023, 20:40)
guvernul nu este salvat prin inflatie!
este o iluzie de moment! se intoarce ca un bumerang in fata in taxe si impozite populatie.
pentru raspunsul la 2008-20010 am grafice pe Ci clu ri E co no mi ce - yo tu be sectiunea comunitate!
Acolo a fost un crash al comoditatilor in unele state; in altele sa umfla in acest moment in termeni reali (vezi graficul pe Turcia, Rusia India)
Inflatia este rezidiul productivitatii!
Plus ca inflatia si deflatia sunt complexe pe un trend lung cu cicluri diferite:
EX: sa incepem de la un punct 0 unde zicem ca 1 venit net la data x cumpara 1 2 bunuri in cos consum. - ce avem aici?
Avem asa: puterea venitului este deflat in raport cu gama de bunuri pe care le poate cumpara. - adica saracie.
Cum putem corecta piata? Daca avem in piata simultan si impuls de cerere in crestere plus productivitate ieftina putem acorda CREDITE pentru investitii pe ramurile respective.
Care ramuri? De indeplinire necesitati prin aparitie mai multe bunuri si servicii in piata cu venit net in crestere. Creditare pietei daca dobanda este pe minim sau ieftina = produse ieftine in timp ce
Ce inseamna cand un venit net cumpara doar 1 2 bunuri din piata?
Inseamna ca nu este concurenta - nu este productivitate - forme de plata datorii trecute prin diferite forme de taxari locale regionale vamale ce duc la inflare preturilor finale - disparitie rute comerciale si furnizor veci din piata locala sau internationala - refuzul statelor de a tranzactiona cu piata respectiva (fortant piata sa catue alte rute si solutii de dezvoltare capacitati noi).
Ciclul Real al puterii de cumparare se va vedea doar con vertind venitul net in grame aur!
Cu cat venitul net cumpara mai mult aur cu atat venitul net are putere de cumparare in piata!
Dar... Exista situatii cand Bunurile si serviciile valoreaza mult in grame aur (de fel cele din import, ele sunt atunci cand in piata nu e concurenta de bunuri si servicii respective; odata stabilite rutele de import interesul cetatenilor din interior fata de bunurile de import mult dorite va atinge un platou /o curba; in aceasta curba vor aparea iar in piata interna ideologii de "bunuri locale" care sa indeplineasca aceeasi necesitate; simultan cele de import devin ieftine in termeni reali si cele locale sub diferite etichete la inceput de "lux" sau alte denumiri fantasmagorice sunt scumpe; ele sunt scumpre prin raportul de raritate si tendinta de cerere scazuta; in viitor ciclul produselor locate va lua iar locul produselor de import -la zeci de ani; este un proces natural de formare datorii externe/interne si plata datorii interne/externe) si venitul putin in grame aur - ala este momentul de reset/revolutie/ minim economic din economia respectiva. Aici populatia este total resetata fata de economia locala in favoarea diferitelor forme externe: dorinte ideologice noi externe, produse, bunuri, servicii ca afara, populatia se afla in adevarata cazatura economica; socul bunurilor si serviciilor scumpe in cantitate aur si venituri nici in grame aur este o adevarata criza de trai pentru regiunea respectiva. Ea se rezolva doar prin creeare de mai mult credit "productiv" ca sa dilueze intarirea bunurilor in aur si sa intareasca puterea de cumparare in cantitate aur. Creditul corect plus productivitate reala duce la abundenta/avutie/bogatie. Cand oamenii se deci/sau nu mai pot ca pondere din societate sa nu mai fie productivi atunci nota de plata se arata in economie.
Prin cadere capacitati - inchidere/restrangeri de capacitati productie si capital (stocuri imobiliare odata tinute la chirie devin artificial goale si puse la speculat vanzare-dar nevanzare- la preturi in crestere) simultan se intersecteaza si speculatia celor ce livreaza stocuri peste stocurile artificial restranse; se ajunge la un punct de crestere preturi peste capacitatea oamenilor de cumparare; o iluzie oarba in varf cu:pret scump la tot -stocuri multe goale -somaj pe minime -coafura rezista - bancile zic ca reziliet - si vine cotitura de 180%.
Cand o persoana cumpara din venit net 1 2 bunuri pe urma cumpara 1 2 3 4 5 bunuri... istoria zice ca undeva in fata tre sa se intoarca la o medie de 1 2 3 bunuri... pe urma venitul net va continua sa se tina tare in raport cu bunurile si serviciile pana la 1 2 3 4 5 6 7 8 9 etc bunuri si servicii... cu socurile aferente din trend... la zeci de ani puterea veniturilor se va intoarce mereu si mereu la nivelul istoric de 0 1 bunuri si servicii putere de cumparare - ala este resetul istoric al natiei; fie prin revolutie /razboi civil /cazatura financiara/razboi/ etc forme....
Istoria economica a demonstrat milenii la rand ca undeva totul se va intoarce la 0.... un exemplu bun este astazi: Siria, Liban alte state de pe la arabi; acum 2 de ani tari din Africa (actual sarace in trecut cu sute de ani erau considerate unele dintre ele bogate - in raport cu comertul global de atunci)
Guvernele NU sunt salvate prin INFLATIE!
Ca sa temperezi Inflatia trebuie sa existe creditare corecta la dobanzi echitabile ca sa mentina echilibrul in piata. Inflatia se poate cauza din mai multe motive: socuri comerciale, impulsuri de hordin si panic buying; caderi de capacitati; aparitie bruse ca cerere data de populatie in plus in piata; aparitie brusca de cerere data de tranzit populatie sau produse prin piata; cresterea puterii veniturilor si lagul de nivelare preturi in sus in raport cu veniturile prezente; politici de taxare pot generea inflatie sau deflatie (politici de taxare pot genrea pe termen scurt inflatie ca sa umple trezoreria propagand cu lag in fata caderea capitalistilor ducand la somaj si deflatie; urmat de o alta politica de taxare gov catre populatie de rand ca sa umple iar visteria pentru plata creditare si defaulte trecute).
Inflati are puterea sa darame guverne si natii asa cum si deflatia are puterea sa o faca!
Echilibrul este tot ce conteaza!
Teritoriul Romanieie a avut puncte minime in 1856 si cv spre 66.... a mai avut unul in spre 30 cu 45 ... altul in spre 82-87 spre 96...
Boomul din 2007 a fost boom de tranzitie... urmat de socul usor de anticipat (daca urmarea cineva rezerva de aur bnr in balon urmat de un cras logic ca sa dilueze noul ron circulat... idem a facut si euro... vezi italia cipru crecia....)
In Romania pe trend nu mai avem INFLATIE in raport cu Venitul NET!!
In Romania avem DEFLATIE in raport cu Venitul net (da stiu schiopateaza, da cu gura ciclic de asfalt, mai atinge minime,etc) caci azi poti cumpara cu 1 venit net mult mai multe bunuri si servicii in comparatie cu anul 91-4 respectiv 2011-3!! Sau cu anul 1932-4 respectiv 1945-1947!
Inflatia de acum a fost cauzata in Romania de : intoarceri parinti cu copii, lag impuls de crestere salarii reale (in 2019 au atins maxim din ciclu pe urma crash -anticipabil cu criza din 2020 pe care eu o vedeam din 2019 in venituri in grame aur ca urma sa vina) cadere capacitati in 2020 ce nu au mai revenit.
Pe moment capitalistii au inflatie lacoma in pret dar si cumparatorii au inca panica in cumparare de frica "Scumpirii" viitoare care defapt inseamna deflatia viitoare!
Pentru ca: cumparatorii cand cumpara in panica -se sperie defapt de puterea lor de cumparare sa nu fie erodata si prefera sa faca cumparare in panica ducand la exces de cerere pe lant si efect de bici pe zalele industriei.
De aici cumparatorul nostru in panica pleaca chiar FERICIT; se bucura cu lag de achizitie toata lumea; dar nieni nu se prinde ca valul de cerere se va nivela... iar cei ce au primit din plin "biciul pe zalele industriei" vor simti cu intarziere usturile ranilor.
Romania are un fenomen interesant economi: dobanda bnr pe trend descendent cu populatie pe trend descendent si cu capacitati "relativ noi" in crestere plus intrari de fluxuri capital extern duce la cresterea veniturilor reale mai mult decat rata reala de productivitate (vezi pib deflat in cotatie aur -arata ca ne afla in depresie de lunga durata -adica consumam mai mult decat producem); dar avem nevoie de aceasta forma economica sa putem: ingropa in tihna generatia batrana ce a avut amprenta economica pana in boomul (boomul generatiilor) din 68-70 (in Romania si alte state) urmat de deflatia generatiilor 90 respectiv prezent dar cu tranzitie -adica cv revenire -vezi venitul net in grame aur; si dand impuls intarziat la nasteri cu creu cu creu COPII in piata! Se vede in generatia acuala imbatranita ce naste cu greu dupa varste de 30 de ani... un asemenea val intarziat de nasteri a mai fost prin 1856 spre 1866 si cv... tot printr-o mare mare depresie globala economica.
O data la zeci de ani o econmie va trece prin: parinti tineri cu copii + parinti parintilor tineri in piata + bunici parintilor inca tineri in piata; pe urma parinti + copii lor mari (fara copii inca) + parintii parintilor; Copii cu copii facuti la varsta inaintata + parinti lor + bunici lor in piata;
Fiecare alungire a termenului de facut copii intr-o economie a unui val de genreatii ajuta la ingroparea cu chin a generatiei trecute imbatranite. Adica ajuta sistemul economic sa isi sutina batranii in piata respectiva prin fortare tineri munca mai multa costuri de trai mai scumpe si amanare facut copii. Odata piata eliberata de batrani puterea tinerilor in productivitate-consum-aversiun e la risc-inovatie-etc se dezlantuie; odata generatia tanara ce domina piata observa puterea pe care o au dau drumul fara exitare la formari familii; darama sistemele vechi de conducere; au aversiune mare la risc; fac razboaie cu cine ii supara; stabilesc noi sisteme economice.
De fel "The Greatest Generation" - sunt defapt 2 generatii consecutive - depinde cum dorim sa le privim: una care stabileste cursul lung de urmat dupa ce a facut curat total in piata si a doua e generatia care pune totul la punct dupa trecerea razboiului si conflicteleor - de fel aceasta generatie livreaza cei mai mult copii pe cap de familie (a nu se incurca livrarea de copii pe cap de familie cu economia tinuta in saracie -vorbim stric de livrare de copii pe cap de familie din potenta financiara economica si crescutii in conditii optime economice).
Aici au fost in trecut: Romania - Franta - Germani - Italia - Japonia .... daca ne uitam mai bine pe glob o sa vedem ca fix tarile impicate grav in ww2... exceptant putin USA ce inca are politica pro migratie si valuta internationala ce a ajutat-o sa isi dilueze valurile.
Dar daca ne uitam la tari mai "nationaliste" vedem din satelit reversul valului de generatii:Japonia - Italia - Romania....
Deci Romania o sa intre in Fata pe alt Boom lung al generatiilor cu schiopatari inca periodice din cauza batranetulu; daca ne uitam in orase se vede starea depresiva destul de grava a stocurilor fixe.
s c cret
6. Bancule centrale au fost oblugate de politica FED
(mesaj trimis de Idee în data de 08.05.2023, 14:40)
Din cauza pozitiei financiare mult mai mari a SUA a privilegiului de a avea USD moneda universala de rezerva si prin obligarea tuturor statelor de a adopta aceeasi politica cun SUA prin G7 ....deci toate celelalte banca centrale nu a putut sa decat sa astepte si sa urmeze indicatiile FED . Desi erau necesare si poate mai bune politici de adminisrrare monetara locale . Si in felul asta , marile tensiuni , dezechilibre si frustrari din piata americana au fost transferate altora .pecking order ....pina la BNR .
6.1. Breton Woods (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de John Maynard Keynes în data de 08.05.2023, 19:42)
Sistemul monetar stabilit în 1944 la Breton Woods , a stabilit că moneda de rezerva este con vertibila in aur.
Aceasta a blocat inflația.
S-au renunțat la con vertibilitatea in aur a dolarului , deci acordurile de la Breton Woods trebuie modificate corespunzător.
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2023, 21:00)
ca sa ai con vertibilitate in aur trebuie sa ai putere fizica de productie si generatei ca pondere mai tanara (vezi piramida populatiei).
Plus ca inchiderea si deschiderea con vertibilitatii a mai fost jucata:
Te ajut eu cu date: ia te rog istoricul pretului la aur in dolari si inverseazal! Il iti sune clar cand se inchide si deschide portita.
Ceva spune ca in fata se va trece iar pe o forma de aur... in timp ce tarile "BRICS" sunt fortate sa tureze varsare de credit - currency in piata internationala (veci Brics moneda in gram aur - mega strong cere diluare grava in piata; asa cum a cerut moneda euro mega strong in trecut).
Acum daca brics ii da cu turatie credit international inversa relatiei trebuie sa intareasca real dolarul si euro in aur; pe langa faptul ca dolarul are o relatie inversa cu eur pe DXY (anti ciclic currency).
Istoria inchiderii si deschiderii con vertibilitatii: deschidere con vertibilitate 1913 (alta banca centrala -schimbat doar nume si inversare balanta economica internationala) se intareste de te doare capul dolarul in cantitate aur pana in aprilie 1920; inchide con vertibilitatea (nu obligatori declarat ci prin forma de varsare credit international fara acoperire in aur) si da cu senzatie de avutie in 28 urmat de panica si crash in 34 (culmea ceva anticipabil stai ca vedem mai in fata); deschide iar con vertibilitatea in 1940 nu obligatoriu scris (vezi fluxul de intrare aur in usa intarire dolar si fluxul de plata datorie usa prin diferite noi vanzar de active sau angajamente in plata aur; plus incepere razboi)... razboiul se termina si angajamentele in plata aur international raman... nimeni nu face currency international ca pondere decat usa ... alti nu prezinta incredere si deci nimeni nu le vrea hartia credit cu doar hartia aur (con vertibilitatea)... asta duce la intarire dolar pana in august 1970 urmat de panica si crash.
Se inchide con vertibilitatea in 71 cand deja dolarul da semne de crash in aur... asta duce la exces credti currency international urmat de lat bank banic and crash hard in 80 cu depresia respectiva din 79 spre 84 (depresia nedeclarata data de pret aur bomba si directionare capital speculativ in financiar iar piata globala pe unele tari facea coada la paine oua lapte in 82); cu lag in 80 deschide iar con vertibilitatea chiar daca nu declarata (vezi statele urss si altele ce au platiti bunuri si servicii prin aur pe con vertibilitate ce a dus la intarire dolar) pana in 2000; In feb 2001 iar se inchide con vertibilitatea si duce iar la un credit international currency si cv boom international pe comoditati imo si speculativ urmat de bank panic in 2007 si crash hard 2012-2015.... acum ne aflam la rascruce.. poate sa ii mai dea un final de bool aur in dolar dar categoric long e crash... e crash cand ii da statele "brics" (de ce zic brics in ghilimele -statele ce sunt tari pe cotatie active financiare in grame aur: rusia-india-turcia... sunt in bula de pret si isi vor rupe dintii grav... asta va duce la emitere de datorie brics si vanzare de aur din rezerva lor... pentru ca internationalul nu va avea incredere in ei si vor paritate pe aur la viecare cantitate de credit emisa;..... vezi idem pe euro emis in circulatie cu scadere rezerve aur state membre euro... in principal germania ca pondere).
Deci e de asteptat... ce urmeaza...plus ca o arata clar in usa cum da semnale imo sa se parabolizeze pe long in cantitate aur.
s c cret
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2023, 16:00)
pai cum sa dea socoteala bancile cind ele impreuna cu oligocorporatiile producatoare de titei, curent si gaze prin voia si spaga data partidelor politice, produc inflatie....bancile centrale doar pun paie pe foc, prin cresterea dobinzii, la falimentul privatilor si saracirea unei parti in populatie.
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2023, 16:12)
CITR: 1.644 de companii au intrat în insolvenţă în primul trimestru din 2023
/ 8 mai, 12:54
1.644 de companii au intrat în insolvenţă în primul trimestru din 2023, număr similar cu primul trimestru din 2022 când au fost înregistrate 1.610 companii în insolvenţă
9. fără titlu
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 08.05.2023, 21:42)
a crapat Binance=ul ... a oprit platile de Bitcoin .....iar o luam de la capat cu circul