CÂNTEC DE CUCUVEA Raiffeisen Bank cobeşte un nou acord cu FMI

Raiffeisen Bank a strecurat, în prospectul ofertei publice MedLife, pe care o intermediază, o veste sumbră pentru economia noastră.

"Majoritatea analiştilor susţin că ţara noastră are nevoie de un nou acord stand-by cu FMI", se afirmă, în mod surprinzător, în prospectul MedLife, publicat ieri în vederea informării investitorilor interesaţi de piaţa noastră de capital şi, în mod particular, de acţiunile MedLife.

Anunţul este uimitor mai ales în această perioadă, în condiţiile în care politicienii şi guvernanţii ne asigură că vom avea creştere economică, salarii mărite şi taxe reduse. Mai mult, premierul Dacian Cioloş a asigurat, public, că va trimite la Curtea Constituţională toate legile populiste.

"Raiffeisen Bank" a aruncat bomba în prospectul Medlife, cu cinci zile înainte de alegerile parlamentare. Dar nu şi-a asumat-o direct, ci a citat din "majoritartea analiştilor", fără să-i numească.

Nu este exclus ca "Raiffeisen Bank" să fi dorit să facă valuri şi să atragă atenţia investitorilor, în condiţiile în care piaţa noastră bursieră nu a reuşit să devină atractivă, în ciuda proiectelor de dezvoltare derulate de Bursa de Valori Bucureşti (Proiectul de înlăturare a barierelor în calea intrării pe piaţa de capital) şi de Autoritatea de Supraveghere Financiară (Proiectul STEAM, având ca scop trecerea la statutul de piaţă emergentă) şi a aducerii la cârma BVB a polonezului Ludwik Sobolewski. După toate aceste eforturi, BVB nu reuşeşte să treacă decât ocazional de 7 milioane de euro - valoarea tranzacţiilor zilnice.

"Raiffeisen Bank" s-a remarcat, în ultimul an, mai ales prin faptul că a ameninţat statul român cu un proces la Curtea Internaţională de Arbitraj, precum şi în urma deciziei CSM care a acuzat instituţia financiară că a intervenit în actul de justiţie în războiul legilor bancare. Ulterior, banca a dat-o la întors şi a sponsorizat un eveniment al statului român, la care a participat ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble.

Prin prospectul MedLife, consultanţii "Raiffeisen Bank" şi "Wood&Company" transmit mediului de afaceri: "Începând cu sfârşitul anului 2015, Guvernul României a aprobat diverse scăderi de impozite, creşteri ale salariilor în sectorul public şi beneficii sociale mai mari, susţinând că aceste măsuri sunt necesare pentru a stimula creşterea. Se preconizează că reducerile vor determina un deficit bugetar de aproape 3% din PIB în 2016, în creştere de la 1,1% în 2015, potrivit raportului Comisiei Europene privind România din 2016.

Majoritatea analiştilor susţin că pachetul de reduceri ale impozitelor nu este sustenabil şi că va spori îngrijorările privind o criză fiscală. Aceştia consideră că România are nevoie de un nou acord stand-by cu FMI pentru a adăuga credibilitate politicilor economice ale României şi pentru a ajuta ţara să poată accesa capital străin la rate avantajoase. În cazul încheierii unui nou acord stand-by cu FMI, este de aşteptat ca România să adopte noi măsuri de austeritate, care ar putea împiedica creşterea economică. Dacă aceste măsuri includ creşterea impozitelor indirecte, precum TVA, aceasta ar putea determina, inter alia, o inflaţie mai mare. O creştere încetinită a economiei şi/sau o inflaţie mai mare în România ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra afacerilor Grupului, rezultatelor sale operaţionale şi situaţiei sale financiare."

Consideraţiile de mai sus i-au uimit pe specialiştii din piaţă, în contextul în care majoritatea indicatorilor economici sunt în creştere, ţara noastră înregistrând o evoluţie pozitivă spectaculoasă a Produsului Intern Brut.

Analistul economic Lucian Isar consideră că afirmaţia din prospectul de listare a MedLife este "fără bază", apreciind: "Nu există o altfel de necesitate. Cine vinde această idee nu ştiu de ce încearcă manipularea eventualilor cumpărători, pentru că există anumite responsabilităţi de a nu dezinforma or crea false aşteptări".

De aceeaşi părere este şi domnul Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Groupe Societe Generale, care ne-a spus: "Nu cred că majoritatea analiştilor consideră necesar un nou acord cu FMI, aşa cum prospectul o afirmă. Un acord stand by poate fi continuat, pentru că vremurile sunt încă tulburi, iar pe plan internaţional nu se întâmplă chiar lucruri plăcute. Însă nu există niciun indicator şi niciun obiectiv care să justifice afirmaţia din prospect. Nu cred că este o afirmaţie care să îşi aibă locul în acest document, pentru că nu avem o nevoie urgentă, o grabă pentru încheierea unui nou acord cu FMI."

Afirmaţia potrivit căreia am avea nevoie de un nou acord stand by cu FMI este cel puţin deplasată, apreciază analistul economic Ionel Blănculescu.

Domnia sa ne-a declarat: "Consider că există o singură explicaţie - consultantul care a întocmit acest raport a luat copy-paste dintr-unul mai vechi, altfel nu este posibil! Din toate analizele efectuate, reiese că nu există un astfel de scenariu (n.r. ca ţara noastră să aibă nevoie de un nou acord cu FMI), iar continuarea scăderii fiscalităţii nu este un lucru rău, ci dimpotrivă, poate creşte colectarea taxelor la buget".

Domnul Blănculescu subliniază că anul 2016 a fost unul foarte greu în general, evidenţiind că nu au fost făcute investiţii şi nu au fost cheltuiţi banii pe care îi avem la dispoziţie în acest sens.

Ionel Blănculescu ne-a mai spus: "În acest an a fost un blocaj total, nu am avut proiecte, nu am avut investiţii, companiile nu au lucrat, pieţele s-au canibalizat. A fost cel mai greu an din ultimii 12, creând tot felul de emoţii".

În opinia domniei sale, atât 2017, dar mai ales 2018 vor fi ani în care vor fi realizate investiţii: "În 2018 se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, iar anul va fi unul marcat de investiţii, mai ales că avem la dispoziţie fonduri europene de zeci de milioane de euro. Este cunoscut faptul că la un milion de euro investiţi de stat sunt atrase alţi patru milioane de euro din mediul privat".

Afirmaţiile făcute de consultanţii de la Raiffeisen şi Wood au fost făcute în contextul în care, recent, în oferta secundară lansată pentru vânzarea de acţiuni Petrom, întocmită de BCR, Erste Group Bank şi WOOD & Company Financial Services, se subliniază că este posibil ca, în viitor, România să nu mai beneficieze de finanţări din partea organizaţiilor internaţionale, cum ar fi FMI sau UE.

Documentul citat menţionează: "Nu există garanţii că FMI, UE sau alte organizaţii supra-naţionale sau internaţionale vor pune la dispoziţia României programe similare de finanţare şi în viitor. În prezent, atât contul curent cât şi deficitul bugetar sunt în creştere. În cazul în care aceste deficite vor necesitata disponibilitatea unor finanţări viitoare, este posibil ca România să fie nevoită să adopte măsuri suplimentare care ar putea împiedica creşterea economică".

Reprezentanţii Băncii Naţionale a României nu au dorit să comenteze pe marginea afirmaţiilor din prospectul de listare a MedLife.

Luna trecută, Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, avertiza că ţara noastră este mai aproape decât am putea crede "fie de o ajustare care să aducă producţia spre potenţial, fie de o recesiune", dacă ajustările nu se fac la timp.

Domnia sa a scris, pe blogul BNR, că politica monetară este mai relaxată decât intenţionează să fie, iar "politica fiscală relaxată a generat un impuls fiscal, mai stimulativ la adresa economiei decât ar fi fost implicat de valoarea alternativă (negativă) a gap-ului PIB". Procesul acesta prin care reducerea TVA şi creşterile salariale stimulează economiile altor ţări nu poate dura, iar inflaţia determinată exclusiv de cerere va creşte, a mai precizat domnul Croitoru, adăugând: "În acest context, măsurile din 2016, de reducere a TVA cu 4 puncte procentuale concomitent cu creşterea semnificativă a cheltuielilor salariale, nu sunt sustenabile. Ele exercită presiuni pentru creşterea deficitului de cont curent şi a inflaţiei".

În acest an, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a avertizat în mai multe ocazii asupra măsurilor de relaxare fiscală adoptate concomitent cu creşterile salariale şi în an electoral.