Cantitatea, mai importantă decât calitatea în programele de guvernare

Programele de guvernare lansate la sfârşitul săptămânii trecute nu sunt, nici pe departe, pe placul analiştilor şi reprezentanţilor mediului de afaceri româ­nesc.

În preajma lansării acestora, Sorin Mândruţescu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Americane, avertiza că o scădere a impozitului pe venit nu ar fi o măsură oportună în actualul context economico-financiar şi sugera implementarea unui sis­ tem de colectare modern, care să suplimenteze veniturile publice.

La rândul său, Eric Stewart, preşedintele Consiliului de Afaceri Româno-American, vorbea despre necesitatea asigurării unui mediu de afaceri stabil, transparent, eficient şi predictibil şi sublinia importanţa infrastructurii pentru şansele Româ­ niei de a se transforma într-un "hub" pentru investitori.

Programele ARD şi USL vorbesc depre reducerea, uniformă sau progresivă, a impozitului pe venit, reducerea CAS, despre eliminarea birocraţiei, stimularea, sub diferite forme, a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), creşterea salariului minim, finanţarea cercetării şi dezvoltării şi a proiectelor strategice de infrastructură. Atenţie sporită primesc din partea partidelor politice şi energia, agricultura, sănătatea sau educaţia, însă aceste măsuri par să nu îi convingă, întru totul, pe specialiştii contactaţi de noi.

Domniile lor apreciază, în general, generozitatea propunerilor, însă identifică o serie de lipsuri şi îşi exprimă îndoiala în privinţa viabilităţii acestora în lipsa unor măsuri de bază pentru funcţionarea pieţelor şi a implementării lor în absenţa resurselor şi a voinţei politice.

• Cristian Pârvan: "Impactul financiar a fost analizat exclusiv în mod partizan"

Cele două programe ar fi trebuit să aibă acordul Consiliul Fiscal, astfel încât să vedem dacă se încadrează în perspectiva financiară a următorilor patru ani, este de părere Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), domnia sa subliniind că în lipsa acestui aviz, impactul financiar rămâne supus unor analize exclusiv partizane.

Secretarul AOAR ne-a mai spus: "Avem nevoie de o rată de dezvoltare de minim 2% peste media europeană pentru a putea spera la convergenţă. Dispunem de resurse, dar măsurile trebuie să vizeze oportunităţile pe care ţara noastră le are într-un ansamblu european fragil. În ambele programe găsim măsuri aduse în discuţie chiar de noi, dar putem avea creştere numai dacă rezultatele s-ar face la costurile corecte."

Printre propunerile AOAR pentru relansarea economiei naţionale se numără crearea unui fond strategic de investiţii - alimentat din banii obţinuţi din privatizări şi din emisiunea de titluri de stat - , sprijinirea capitalului autohton şi demararea unor programe care să pună în valoare resuresele de bio-masă de care dispunem.

"Aceste titluri de stat, destinate exclusiv locuitorilor României, cu o scadenţă la 10-15 ani şi tranzacţionabile la bursă, ar putea atrage pe piaţă o parte din cele 10 miliarde euro economisite de români numai în ultimii patru ani, de când a început criza", ne-a explicat domnia sa.

• Ovidiu Nicolescu are semne de întrebare legate de adoptarea măsurilor

Deşi consideră generoase propunerile care vizează întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) şi se declară de acord cu multe dintre ele, preşedintele Consiliului Naţional al IMM (CNIMM), Ovidiu Nicolescu nu le consideră suficient de orientate către încurajarea investiţiilor şi are semne de întrebare în ceea ce priveşte adoptarea lor după alegeri. "Ambele alinaţe au fost la guvernare şi nu este clar ce anume le-a împiedicat să adopte multe dintre aceste măsuri", ne-a declarat domnia sa.

Pentru a veni în întâmpinarea lipsurilor din programele de guvernare ale celor două alianţe, CNIMM urmează să le propună 10 direcţii de acţiune care să sprijine substanţial sectorul IMM. Printre aceste măsuri se numără scutirea totală de impozite pentru IMM care reinvestesc capitalul în active productive, alocarea unor fonduri mai consistente pentru programele finanţate prin intermediul Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM (AIPPIMM), de tipul "STARTUP", dar şi pentru capitalizarea fondurilor de garantare şi contragarantare pentru IMM.

"În timp ce companii, precum Oltchim, care nu au fost manageriate cum trebuie şi au înregistrat pierderi primesc de la stat zeci de milioane de euro, pentru cele 620.000 IMM care susţin economia românească se alocă fonduri din care să fie sprijinite câteva mii", ne-a mai spus domnia sa.

CNIMM îşi mai doreşte ca măsurile pentru sprijinirea IMM să aibă în vedere cele 10 principii ale Small Business Act şi propune înfiinţarea, urmând modelul francez şi britanic, a unei bănci al cărei domeniu de activitate să fie finanţarea IMM.

• Florin Cîţu: "Măsurile nu par să reflecte modul în care funcţionează ţara"

Programele de guvernare ale celor două coaliţii par realizate pe baza unor sondaje, care relevă problemele economice pe care societatea ar dori să le vadă rezolvate, consideră analistul Florin Cîţu. Din ambele lipsesc, însă, măsuri concrete de aplicare a legii, de garantare a dreptului de proprietate şi de combatere a corupţiei, atrage atenţia domnia sa.

"Pentru a putea vorbi, în România, despre reduceri de taxe şi simplificare a birocraţiei, trebuie, mai întâi, să avem parte de libertate economică, garantare a dreptului de proprietate şi dominaţie a supremaţiei legii. Programele conţin promisiuni de rezolvare a unor probleme pe care le reclamă societatea, însă nu arată că respectivele coaliţii ar înţelege cum funcţionează economia de piaţă", ne-a declarat domnia sa.