CAROLINE FERNOLEND, FUNDAŢIA MIHAI EMINESCU TRUST: "Prezenţa Alteţei Regale Prinţul Charles în Transilvania are beneficii imense pentru dezvoltarea satelor"

Reporter: Cum a luat naştere acţiunea Fundaţiei Mihai Eminescu în ţara noastră şi câte proiecte realizate numără în prezent?

Caroline Fernolend: Fundaţia Mihai Eminescu Trust (MET) a fost înfiinţată în anul 1987 la Londra, perioadă în care îi ajuta pe intelectualii români oprimaţi de către regimul comunist să ţină legătura cu personalităţi din aceleaşi domenii din Vestul Europei. Prima intervenţie promptă a Fundaţiei a avut loc în anul 1989 pentru a stopa planul de sistematizare al lui Nicolae Ceauşescu care urmărea să demoleze mii de sate cu valoare istorică. În anul 2000 a început să funcţioneze filiala românească a MET.

În aceşti 15 ani de activitate neîntreruptă MET s-a implicat în peste 1200 de proiecte de păstrare şi punere în valoare a patrimoniului cultural şi natural din Transilvania; în prezent avem diverse alte proiecte aflate în desfăşurare. Ne-am concentrat încă de la început pe revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale şi pe dezvoltarea sustenabilă a comunităţii din mai multe sate din Transilvania. Activitatea Fundaţiei a fost recompensată în anul 2006 cu premiul Europa Nostra şi a primit constant premii oferite de Gala Societăţii Civile, precum şi de alte organizaţii care evaluează cele mai semnificative contribuţii sociale din România. Fundaţia s-a aflat timp de 14 ani sub patronajul ASR Prinţul de Wales.

Reporter: În ce măsură implicarea Alteţei Sale Regale, prinţul Charles de Wales, a influenţat activitatea fundaţiei?

Caroline Fernolend: Prezenţa Alteţei Sale Regale în Transilvania are beneficii imense pentru dezvoltarea socio-economică a satelor. În timpul vizitelor pe care le face în fiecare an, Prinţul de Wales se interesează de mersul proiectelor derulate la Viscri şi în alte localităţi. Spre exemplu, în anul 2013 Alteţa Sa Regală a acceptat să planteze copacul cu numărul 1 milion din proiectul "O pădure pentru fiecare şcoală" , proiect derulat în parteneriat cu şcoli, primării şi ocoale silvice. Implicarea şi interesul pentru Transilvania şi oamenii de aici pe care Alteţea Sa Regală Prinţul de Wales le-a arătat în mod susţinut i-au motivat pe localnici şi le-au sporit entuziasmul. S-au simţit mândri.

Reporter: Care este bugetul anual al fundaţiei pentru proiecte? Sau acesta se alocă pentru fiecare proiect în parte?

Caroline Fernolend: Dimensiunea bugetului anual al fundaţiei este direct legată de valoarea proiectelor pentru care primim finanţare prin diferite granturi naţionale şi internaţionale. Desigur că Fundaţia trebuie să asigure o cofinanţare la toate proiectele implementate. Astfel, bugetul variază între 300.000 şi 1.000.000 euro anual.

Activitatea noastră a început cu proiecte foarte mici. Am organizat cursuri de instruire a unor meşteri locali pentru folosirea materialelor şi tehnicilor de construcţie tradiţionale, iar cu ajutorul lor am putut apoi reface faţade de case, şuri, podeţe. Am amenjat case de oaspeţi pentru familiile care au dorit să se implice în dezvoltarea turismului cultural, am construit două cuptoare pentru caramidă şi ţiglă şi multe altele asemenea. Printre proiectele mai importante aş aminti sistemul de canalizare şi staţia de epurare ecologică din Viscri, prima de acest fel din ţară, livada de meri de la Mălâncrav şi fabrica locală de suc de mere ecologic, şi plantarea a aproape 2 milioane de puieţi în parteneriat cu lanţul hotelier Accor.

Un proiect foarte important care se încheie acum este restaurarea incintei bisericii fortificate din Alma Vii, judeţul Sibiu, şi deschiderea unui Centru de interpretare a culturii tradiţionale. Este un pas mare pentru fundaţia MET şi pentru echipa noastră!

Reporter: Autorităţile locale se implică în proiectele pe care le demaraţi? În ce măsură?

Caroline Fernolend: Am încercat ca prin fiecare proiect realizat să îmbunătăţim nivelul de trai al localnicilor şi să venim în acest fel în sprijinul autorităţilor locale. Colaborarea cu acestea este esenţială. Fundaţia a încheiat parteneriate cu autorităţi locale din 5 judeţe ale Transilvaniei şi trebuie să spun că implicarea lor este diferită de la caz la caz, dar în general bună. Toate proiectele implementate de noi au o abordare integrată pe care o numim "Satul de sine stătător", prin care încercăm să reducem şi să ameliorăm problemele sociale şi economice din mediul rural. Facem acest lucru prin valorificarea patrimoniului cultural şi natural existent.

Consider că cea mai mare realizare a noastră este că în timp am reuşit să schimbăm mentalitatea oamenilor, să le trezim mândria şi respectul pentru patrimoniu şi cultură şi, mai ales, am redat sensul noţiunii de comunitate. I-am susţinut pe oameni să lucreze din nou împreună pentru un bine comun.

Reporter: Care sunt criteriile în funcţie de care alegeţi un proiect sau altul?

Caroline Fernolend: Unul dintre principiile de bază care călăuzesc Fundaţia în activitatea sa este alegerea selectivă a proiectelor. Înainte de a începe să se implice practic în susţinerea unei comunităţi, echipa MET se consultă cu locuitorii pentru a identifica priorităţile locale şi pentru a înţelege cum să răspundă cel mai bine cu programe specifice, create pentru fiecare situaţie în parte. Odată ce proiectul este stabilit şi urmează să fie implementat, Fundaţia colaborează în mare măsură cu comunitatea care beneficiază de programul respectiv. Faptul că un anumit proiect este realizat cu resurse umane locale, cointeresate direct în reuşita acestuia, îi asigură continuitatea în timp. Implicarea locuitorilor ce devin beneficiari ai proiectului duce la responsabilizarea acestora şi la succesul pe termen lung, chiar şi după terminarea activităţilor punctuale realizate în cadrul programului. Încă de la început, comunităţile în care lucrează MET sunt îndemnate să participe activ la construirea propriului lor viitor.

Reporter: Cum afectează turismul conservarea patrimoniului cultural şi natural al satelor din Transilvania?

Caroline Fernolend: Turismul iniţiat şi promovat de noi trebuie să îi susţină în primul rând pe localnici şi să contribuie la dezvoltarea economică a comunităţii. Încercăm să îi găsim fiecărui membru al comunităţii un rol în păstrarea autenticităţii satului. Patrimoniul construit şi spaţiul comunitar este întreţinut cu ajutorul meşterilor locali - zidari, tâmplari, dulgheri, fierari sau cărămidari. Îi încurajăm pe membrii comunităţii să realizeze produse meşteşugăreşti locale cum sunt ţesăturile, coşurile de nuiele, gemurile şi siropurile, şosetele de lână sau papucii de pâslă şi să pregătească preparate culinare tradiţionale, gătite doar cu ingrediente locale, de exemplu tradiţionala supă de gaină cu tăiţei de casă. Le recomandăm vizitatorilor plimbări pe jos sau în căruţă, ori cu bicicleta şi promovăm casele de oaspeţi tradiţionale. Am creat şi un site de rezervări online pentru a promova mai bine serviciile turistice din satele în care lucrăm.

Reporter: Ţinând cont că multe sate aparţin Patrimoniului UNESCO, cât de greu va fost să le restauraţi?

Caroline Fernolend: În urma unui demers făcut de către statul român, mai multe monumente istorice au fost acceptate pe lista de recunoaştere a patrimoniului mondial Unesco. În continuare, statul nostru are obligaţia de a asigura cadrul legal pentru protejarea acestor monumente şi situri.

Pe de o parte, MET restaurează monumente istorice importante din Transilvania, reabilitează cu ajutorul tehnicilor tradiţionale şuri şi anexe gospodăreşti, renovează faţadele şi acoperişurile unor case şi clădiri aflate în proprietate privată şi publică şi identifică soluţii ecologice pentru îmbunătăţirea stilului de viaţă al locuitorilor. Pe de altă parte, Fundaţia promovează dezvoltarea turismului cultural local, propune acţiuni care să conserve natura din zonă şi susţine reînvierea meşteşugurilor şi a meseriilor străvechi. MET este un partener ce pune un know-how valoros la dispoziţia membrilor din aceste comunităţi care doresc să îşi dezvolte mici afaceri, ajutându-i să-şi păstreze stilul de viaţă tradiţional, în armonie cu natura şi obiceiurile locului.

În plus, materialele pentru renovări şi reconstrucţii sunt cele folosite dintotdeauna în Transilvania, iar mâna de lucru este asigurată de către membrii ai comunităţii ce utilizează exclusiv tehnici de construcţie tradiţionale. În felul acesta, rezultatul este fidel planurilor arhitecturale iniţiale, dar totodată se creează şi locuri de muncă în zonă. De asemenea, felul în care Fundaţia înţelege să îşi desfăşoare activitatea în comunităţile în care lucrează ajută la păstrarea şi, după caz, revigorarea meseriilor şi meşteşugurilor tradiţionale transilvănene.

Reporter: Cum s-a desfăşurat cel mai recent proiect finalizat al MET, reconstrucţia bisericii fortificate din satul Alma Vii? Cât a durat şi de ce buget a fost nevoie pentru a reuşi?

Caroline Fernolend: Alma Vii este un loc special. Este unul dintre puţinele sate întemeiate de saşi acum multe sute de ani ce are astăzi o populaţie activă şi un patrimoniu cultural şi natural bine păstrat. Fundaţia a început să îşi facă simţită prezenţa în sat încă din anul 2008, când au fost reparate nouă poduri de lemn în parteneriat cu primăria şi cu meşterii locali. În următorii ani s-au renovat şi faţadele mai multor case proprietate privată; de asemenea, s-au consolidat, reparat şi dotat dispensarul sătesc şi magazinul. Tot în această perioadă s-au organizat cursuri locale de formare profesională şi s-a oferit consultanţă locuitorilor ce doreau să-şi dezvolte mici afaceri. În luna aprilie 2015, Fundaţia şi partenerul său, Institutul Norvegian pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural, au început proiectul "Centru de interpretare a culturii tradiţionale Alma Vii - Restaurarea şi refuncţionalizarea incintei fortificate". Aceasta a avut o durată de implementare de 20 luni şi a fost finanţat printr-un grant SEE împreună cu guvernul României şi cofinanţat de fundaţia Horizon şi MET, iar valoarea totală a fost de aproximativ 6,3 milioane lei. Proiectul a fost iniţiat în urma unor studii de cercetare locală şi ca o continuare a numeroaselor întâlniri cu membrii comunităţii ce locuiesc în prezent în Alma Vii. Toate aceste acţiuni au relevat faptul că membrii comunităţii pun mare preţ pe cetatea fortificată a satului. Biserica construită în secolul al XIV-lea şi apoi fortificată şi extinsă 200 de ani mai târziu, incinta fortificată a trecut în cadrul acestui proiect prin ample lucrări de restaurare. Acestea au vizat în special turnurile şi zidul fortificaţiei, dar şi organizarea spaţiului interior al incintei fortificate unde s-a amenajat o mică scenă care va găzdui evenimentele speciale şi sărbătorile comunităţii. La finalizarea lucrărilor de restaurare a început o altă fază importantă a proiectului, şi anume reintegrarea armonioasă a monumentului în viaţa comunităţii. Au fost amenajate cele 21 de spaţii reabilitate din incintă cu obiecte donate de către membrii comunităţii din Alma Vii, puse acum în valoare în expoziţiile din "Centrul de interpretare a culturii tradiţionale", recent inaugurat în incinta fortificată. Tot aici vor fi prezentate şi vor putea fi cumpărate de către vizitatori şi turişti obiectele de artizanat şi delicatesele culinare tradiţionale realizate de către membrii comunităţii: ţesături, broderii, borcane cu zacuscă şi dulceţuri sau siropuri.

Proiectul a avut şi o importantă componentă de arheologie medievală construită, astfel că renovările incintei fortificate s-au făcut cu multă grijă. Toate cercetările şi descoperirile au fost documentate atent, cu sprijinul unei echipe de arheologi români şi norvegieni. Pentru că unul dintre obiective a fost generarea unei dezvoltări economice durabile şi întărirea unei comunităţi care să înflorească şi după terminarea proiectului, au avut loc şi întâlniri regulate cu reprezentanţi ale celor aproape 400 de persoane care locuiesc astăzi în sat. Scopul a fost acela de a creşte sentimentul de coeziune socială şi de a-i motiva pe locuitori să lucreze împreună la îmbunătăţirea standardului de viaţă actual, păstrându-şi totuşi stilul de viaţă tradiţional. Pentru a impulsiona turismul local, MET a realizat pentru locuitorii din Alma Vii cursuri de instruire în domeniul turismului şi de învăţare a limbii engleze. Încă înainte de terminarea lucrărilor la incinta fortificată, Fundaţia a început să promoveze patrimoniul arhitectural şi cultural al Alma Vii pe siteurile de specialitate şi în cadrul reţelei de parteneri din turism. Satul a fost popularizat ca destinaţie de turism cultural şi cu ajutorul celor 10 filme de scurtmetraj şi unul de lung metraj realizate în timpul proiectului. Scurtmetrajele pot fi urmărite pe youtube.com, iar "Undeva, Cândva. În Transilvania" (regia Florin Iepan) a fost deja difuzat la Televiziunea Română şi în Marea Britanie.

Reporter: Cât de deschişi sunt localnicii la astfel de schimbări?

Caroline Fernolend: Vorbim despre comunităţi tradiţionale, cu un stil de viaţă autentic şi o mentalitate tradiţionalistă. Desigur că nimic nu se schimbă peste noapte, dar noi am învăţat să avem răbdare. În plus, când oamenii realizează că lucrurile sunt gândite să le schimbe viaţa în bine, încep să coopereze şi atunci mici modificări de atitudine şi deschidere încep să se facă simţite.

Reporter: Câţi meşteşugari aţi format până în prezent prin fundaţia MET şi care au fost cele mai căutate meserii?

Caroline Fernolend: 190 de localnici au fost instruiţi în tehnici tradiţionale de construcţie, 48 de localnici instruiţi în agro-turism, 40 participanţi la cursuri de engleză, 100 de locuri de muncă aferente proiectelor promovate de MET, 120 de locuri de muncă în perioada sezonului turistic. De asemenea, am instruit şi antreprenori rurali: 20 de meşteri sprijiniţi să îşi înfiinţeze mici întreprinderi, 4 fierării şi 3 ateliere de tâmplărie sprijinite, 2 cuptoare de cărămidă şi ţiglă construite, 20 de locuitori susţinuţi să îşi amenajeze propria casă de oaspeţi, 2 ţesătoare sprijinite să producă şi să vândă ţesături tradiţionale, 1 livadă ecologică şi o fabrică de suc de mere, 1 întreprindere pentru producerea de peleţi.

Reporter: Cât de deschişi sunt tinerii faţă de proiectele pe care le desfăşuraţi? Mai sunt interesaţi de păstrarea tradiţiilor?

Caroline Fernolend: Situaţia e împărţită diferit în fiecare comunitate în parte. Ca peste tot, sunt şi tineri care părăsesc comunitatea şi îşi croiesc o viaţă nouă departe de tradiţiile şi stilul de viaţă în care au crescut. În acelaşi timp sunt alţii care rămân acasă şi continuă să trăiască alături de părinţi, văzându-şi de familie, gospodărie şi animale, aşa cum au învăţat de mici, chiar dacă tehnologia a mai schimbat şi pe aici lucrurile. Noi pe aceştia din urmă ne bazăm. Facem din ce în ce mai multe activităţi cu copii pe care îi implicăm în proiectele noastre de responsabilitate civică şi socială şi asta ne dă speranţa că lucrurile o să arate bine în viitor. Copiii de astăzi din aceste comunităţi, care învaţă lucruri despre ecologie, natură şi tradiţie alături de noi, sunt chiar tinerii de peste câţiva ani despre care vorbeaţi. De la noi lucrurile se văd frumos.

Reporter: Care dintre proiectele fundaţiei a fost cel mai apreciat de turişti?

Caroline Fernolend: Mălâncrav, Viscri şi Biertan sunt dintre cele mai populare destinaţii de turism cultural şi tradiţional din Transilvania, iar noi am desfăşurat proiecte în fiecare dintre ele. Am renovat faţade, am deschis case de oaspeţi, am lucrat cu oamenii pentru a-i pregăti să ofere servicii mai bune celor ce le trec pragul. Munca noastră practic se regăseşte în gradul de mulţumire al tuturor celor care trec pe aici. Îndrăznim să spunem că Alma Vii este următorul sat tradiţional care o să fie din ce în ce mai vizitat de turişti, şi asta pentru că incinta fortificată recent restraurată şi redeschisă este deja foarte apreciată.

Reporter: Cum se explică succesul fundaţiei care reuşeşte să readucă la viaţă atât clădiri, cât şi meserii din trecut?

Caroline Fernolend: Este vorba despre echipa de oameni pasionaţi a Fundaţiei MET. Avem toţi rădăcini în Transilvania şi iubim locurile astea şi oamenii care locuiesc aici. Chiar dacă lucrul ăsta a ajuns să sune ca un clişeu, acesta este adevărul. La asta se mai adaugă faptul că suntem deschişi la cooperare, că nu ne lăsăm până nu găsim soluţii şi că nu obosim niciodată.

Reporter: Ce se întâmplă cu monumentele şi satele odată restaurate? Sunt îngrijite de localnici?

Caroline Fernolend: Înainte de a începe un proiect, noi deja ne gândim la cum o să se dezvolte lucrurile după încheierea lui. Încercăm să ne imaginăm cât mai bine cine sunt oamenii care vor rămâne custozii acestor eforturi şi să facem un sistem care să funcţioneze şi după ce proiectul a fost în mod formal terminat. Un proiect de fapt nu se termină niciodată, ci trăieşte mai departe prin oamenii care au grijă să îl păstreze şi chiar să îl îmbunătăţească mult după ce noi ne-am terminat treaba. Deci răspunsul este da, fiecare proiect pe care îl facem este apoi trecut în grija comunităţii care urmează să beneficieze de el şi rezultatele lui.

Reporter: Vă mulţumesc!