Cartofii fierbinţi de la CCR

Curtea Constituţională a amânat, ieri, toate cauzele pe care ar fi trebuit să se pronunţe, pentru 18 noiembrie. Motivul oficial a fost faptul că la şedinţa de plen a lipsit judecătorul Livia Stanciu, după ce în urmă cu o săptămână şedinţa fusese amânată din cauza lipsei judecătorului Attila Varga.

Din analiza ordinii de zi a şedinţei de plen de ieri, se pare însă că Valer Dorneanu, preşedintele CCR şi colegii săi nu doresc să pronunţe decizii în anumite cauze pentru a nu influenţa campania electorală pentru alegerile parlamentare. Ţinând cont însă de faptul că sesizările de neconstituţionalitate amânate încă o săptămână se referă la situaţii generate de PSD, ne aşteptăm ca în 18 noiembrie să se acorde un nou termen, cauzat probabil de lipsa altui judecător din cadrul CCR.

Curtea ar fi trebuit să se pronunţe ieri cu privire la următoarele speţe: o sesizare privind legea pentru modificarea şi completarea legii camerelor de comerţ din România nr.335/2007; două sesizări privind modificarea şi completarea art.435 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal; o solicitare privind neconstituţionalitatea legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr.22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM); trei sesizări privind alegerea lui Florin Iordache în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ şi alegerea lui George Edward Dîrcă în funcţia de preşedinte al Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare a Consiliului Legislativ.

În privinţa actului normativ ce modifică legea camerelor de comerţ, este vorba despre sesizarea depusă de UDMR şi USR, după ce parlamentarii social-democraţi şi liberali au fost de acord ca terenurile pe care Camera de Comerţ şi Industrie a României a ridicat legal construcţii să treacă gratuit în proprietatea acesteia, fără posibilitatea schimbării destinaţiei pentru următorii 49 de ani. Este vorba despre aşa numitul scandal al înstrăinării gratuite a terenului din zona Romexpo, din domeniul statului în cel al CCIR, scandal care a iscat o dispută aprinsă între instituţia respectivă şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. Atât parlamentarii UDMR, cât şi cei ai USR, precum şi reprezentanţii CNIPMMR susţin că prin înstrăinarea gratuită a celor 46 de hectare din zona Romexpo, din proprietatea statului în proprietatea CCIR, se dă un tun imobiliar de aproape 400 milioane euro, în condiţiile în care Camera de Comerţ are construcţii pe numai 4 hectare din întreaga suprafaţă primită prin actul normativ.

La această dispută, de partea contestatarilor actului normativ s-a situat şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României, iar situaţia a iscat nedumerirea Comisiei Europene care a cerut lămuriri cu privire la legea adoptată de Parlament. Cei de la Coaliţia pentru Dezvoltarea României au susţinut că transferul cu titlu gratuit al terenului din zona Romexpo este "profund discriminatoriu faţă de alţi investitori interesaţi de valorificarea potenţialului economic al acestei zone" şi transmite un mesaj de neîncredere în climatul investiţional pe care România îl oferă.

Dacă CCR ar pronunţa o decizie în această cauză, chit că sentinţa ar fi de constituţionalitate sau de neconstituţionalitate a acestui act normativ, ea ar fi folosită împotriva PSD în actuala campanie electorală.

La fel se prezintă lucrurile şi în cazul sesizărilor privind conducerea Consiliului Legislativ, unde obiecţiile au fost ridicate de parlamentarii PNL şi USR.

În sesizarea semnată de liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, se arată că hotărârea Parlamentului privind numirea lui Florin Iordache în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ încalcă principiul legalităţii, prevăzut de Constituţie.

Liberalii arată că, potrivit Legii 73/1993, preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţii se numesc prin votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, reuniţi în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza a trei propuneri ale Birourilor permanente pentru fiecare funcţie, cu avizul Comisiilor juridice reunite. Parlamentarii PNL afirmă că, în contextul în care Florin Iordache a primit 185 de voturi favorabile, nu a fost întrunit numărul necesar de voturi prevăzut de lege - 234 de voturi, pentru ca acesta să fie numit şef al Consiliului Legislativ.

Mai mult, ei arată că Florin Iordache nu îndeplineşte nici condiţia privind buna reputaţie profesională şi morală prevăzută de Legea 73/1993, amintind că acesta a promovat în calitate de ministru al Justiţiei, în Guvernul Grindeanu, OUG 13/2017 şi proiectul privind amnistia şi graţierea.

Argumentul privind lipsa voturilor necesare este folosit şi de parlamentarii USR atât pentru numirea lui Florin Iordache, cât şi pentru alegerea lui George Edward Dircă în funcţia de şef al Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare a Consiliului Legislativ.

O decizie a CCR cu privire la cele două cazuri, favorabilă sau nefavorabilă, ar putea fi folosită de adversarii politici ai PSD şi chiar şi ai USRPLUS în campania electorală pentru alegerile parlamentare.

De aceea, se pare că echipa Dorneanu a ales să tărăgăneze luarea unei decizii folosind tertipuri pe care le întâlneşti mai degrabă la avocaţii din instanţe. Cum la fel a fost amânată şi pronunţarea pe legea ANCOM sau pe legea privind impozitarea pensiilor speciale. Speţa pensiilor speciale va fi soluţionată în 8 decembrie, la două zile după alegerile parlamentare, când şi acest cartof fierbinte se va răci îndeajuns pentru ca echipa de la Curtea Constituţională să pronunţe o decizie.