Cât de gravă este situaţia bugetului de stat?

Prospectul emisiunilor de titluri de stat pentru luna iulie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 601/30.VI.2023, arăta că "se aprobă prospectele de emisiune a obligaţiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 4.000 milioane lei, la care se poate adăuga suma de 600 milioane lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive".

Obligaţiunile au maturităţi cuprinse între 4 şi 15 ani şi rate ale cuponului între 7,2% şi 8,75%, iar valoarea nominală a fiecărei emisiuni este de 500 de milioane de lei.

Prima emisiune a lunii, cu ISIN-ul ROP9QVD42HO2, nu a avut un succes deosebit, cererea din partea băncilor fiind de 460 de milioane de lei, iar suma efectiv împrumutată de guvern de 380 de milioane, care a fost suplimentată cu 75 de milioane într-o sesiune suplimentară.

A doua emisiune, cu ISIN-ul ROXL7LT7QZ66, a fost supra-subscrisă cu aproape 300 de milioane de lei, însă guvernul a împrumutat efectiv 566 de milioane de lei, la un randament mediu de 6,74%, în condiţiile în care rata cuponului este de 8%.

Apoi s-a întîmplat ceva, iar Ministerul de Finanţe ar trebui să ofere o explicaţie. Au venit semnale de la bănci că vor cere randamente mai mari? Sau poate că au nevoie de majorări de capital costisitoare, care să acopere pierderile din portofoliile de obligaţiuni de stat achiziţionate la randamente mult mai scăzute şi a căror valoare s-a prăbuşit pe fondul creşterii dobânzilor?

În Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 630/10.VII.2023 a fost publicat un nou ordin al ministrului de finanţe, prin care prospectul pentru iulie 2023 este suplimentat cu două emisiuni de certificate de trezorerie cu discont.

Prima emisiune are ISIN-ul ROCMWMWSS5U1 şi o valoare nominală de 1 miliard de lei. Cererea din partea băncilor a fost extraordinară, de circa 10,5 miliarde de lei, iar suma împrumutată efectiv a fost de peste 8 miliarde de lei, la un randament de 5,99%.

Valoarea acestui împrumut, care ajunge la scadenţă după 76 de zile, respectiv în 26 septembrie 2023, reprezintă un nou record pentru împrumuturile guvernamentale prin emisiuni de titluri în moneda naţională (vezi graficul) şi este de aproape două ori mai mare decât recordul anterior, de circa 4,2 miliarde de lei, înregistrat în ianuarie 2023.

În aceeaşi zi de emisiune, 12 iulie 2023, Ministerul de Finanţe a mai împrumutat 583,5 milioane de lei cu scadenţa în 30 octombrie 2033, la un randament mediu de 6,87%, iar apoi au fost împrumutate încă 75 de milioane de lei într-o sesiune suplimentară.

A doua licitaţie pentru certificatele de trezorerie din lista suplimentară va avea loc în 20 iulie 2023, va avea o valoare nominală de 500 de milioane de lei şi scadenţa după 191 de zile, respectiv în 31 ianuarie 2024.

Emisiuni prin care guvernul a împrumutat mai mult de 4 miliarde de lei au mai fost în august 2022 şi în ianuarie 2023, dar atunci maturităţile au fost de ordinul anilor.

Acum guvernul a împrumutat 8 miliarde de lei pentru două luni, probabil pe fondul unor scadenţe urgente. Oare a fost preferată opţiunea împrumuturilor pe termen scurt în lei deoarece nu mai există "oferte competitive" pentru împrumuturile în valută pe pieţele externe, care să arate, neapărat, încrederea investitorilor în perspectivele economiei noastre?

Dar cum rămâne cu planificarea bugetară? Nimeni nu ştia că vin scadenţe, care totdeauna vin şi nu iartă pe nimeni? Sau nu contează pentru coaliţia de la guvernare, deoarece totdeauna alţii vor plăti?