English
Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a declarat, marţi, că sunt foarte mici şanse ca formaţiunile Opoziţiei să depună o moţiune de cenzură după ce Guvernul îşi asumă răspunderea pe pachetul de legi privind măsurile fiscale, având în vedere că acestea că nu vor reuşi să adune numărul de voturi necesar pentru ca moţiunea să fie adoptată, potrivit Agerpres.
"Singurul remediu care să facă ceva în practică împotriva acestui pachet de legi, să prevină intrarea în vigoare şi anularea lui, este atacul la Curtea Constituţională. E o matematică foarte simplă, PSD şi PNL au 65% din acest Parlament, iar PNL, prin reprezentanţi de frunte, preşedinte al partidului Nicolae Ciucă, secretarul general Lucian Bode, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş şi ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, susţin acest pachet. În mod logic, pe matematica parlamentară în care Iohannis a făcut această majoritate împotriva firii, cu voturile PNL în mâna domnului Ciolacu, nu există în acest moment voturile ca o astfel de moţiune să treacă", a afirmat Cătălin Drulă, la Palatul Parlamentului.
El a adăugat că există şi posibilitatea depunerii unei moţiuni de cenzură, iar pe această temă USR va avea discuţii "până în ultimul moment".
"Vom încerca şi acea depunere, dar metoda prin care putem opri intrarea în vigoare a acestui pachet odios şi anularea lui este pronunţarea CCR", a menţionat Drulă.
Liderul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a menţionat că succesul unei eventuale moţiuni de cenzură depinde de voturile UDMR.
"Jocul UDMR este un joc obişnuit şi în cazul în care nu se va depune moţiune de cenzură nu se va depune din cauza faptului că parlamentarii UDMR nu semnează şi nu votează moţiunea de cenzură. (...) În toată perioada premergătoare angajării răspunderii am încercat să iau legătura cu parlamentari din PNL, pentru că sunt singura şansă să poţi să depui şi mai ales să treacă o moţiune de cenzură. Ca să opreşti intrarea în vigoare a legii, este nevoie să fie adoptată moţiunea de cenzură. Dacă depui moţiune de cenzură şi ea nu e adoptată, e o moţiune de de cenzură degeaba. Niciun parlamentar PNL nu mi-a confirmat intenţia de a semna sau de a vota o moţiune de cenzură, în cazul în care se depune această moţiune", a afirmat Ludovic Orban.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Niciodată să nu spui niciodată
(mesaj trimis de Liviu în data de 26.09.2023, 16:49)
Chiar dacă PSD şi PNL au 65% Parlament , trebuie luate în considerare tensiunile existente între PNL si PSD. Acestea pot duce la răsturnarea guvernului Ciolacu cu sprijinul unei părti din PNL tot mai nemultumite de la început de coalitia cu PSD. Groparul PNL este Klaus Iohannis, cel care, pentru linistea lui, a adus PSD la Guvernare, desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD.
De asemenea, in teritoriu există o mare nemultumire a laberalilor faţă de coalitia cu PSD. Un exemplu este Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și politician cu greutate în PNL, a identificat cu ceva timp in urma, trei motive care au făcut ca PNL să piardă politic:
– Primul motiv a fost „festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului, mai întâi Ludovic Orban, apoi Florin Cîțu. Semnalul schimbărilor a fost dat mereu de președintele Klaus Iohannis. Mari controverse a stârnit și preluarea conducerii partidului de către Nicolae Ciucă, mai ales că el e general în rezervă, deci nu avea nici o legătură cu liberalismul și până să ajungă senator pe listele PNL practic n-a avut nici o tangență cu acest partid.
– Al doilea motiv se referă la alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă tot de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut.
– A treia cauză este performanța slabă a guvernării cu Nicolae Ciucă premier pentru care PNL are acum probleme.
Acum acest guvern al struto-cămilei PSD-PNL are în vedere o reforma fiscală, prin împovărarea contribuabilului onest si a mediului de afaceri cu noi taxe si impozite care să aducă mai multi bani la buget pentru a reduce deficitul bugetar excesiv.
Nimic însă despre reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
De asemenea, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
O motiune de cenzură poate si trebuie depusa de opozitie , pornind de la necesitatea unor reforme care să ducă la reducerea risipei banului public in domeniul bugetar si abia pe urmă să apeleze la cresterea fiscalitătii in mediul privat.