Câteva companii tranzacţionează între ele zăcămintele de gaze din ţara noastră

• Filiera zăcămintelor se întinde pe două continente şi cinci ţări, dar are, cu câteva excepţii, aceiaşi actori

• Rompetrol şi Niculae Vidu au primit acorduri de concesiune şi de la Guvernul Năstase

• Premierul Emil Boc l-a pus pe fostul avocat al lui Paszkany şi Tăriceanu să verifice afacerea Sterling din Marea Neagră!

Miza zăcămintelor din Marea Neagră s-ar ridica la peste 25 de miliarde de euro. Alţii spun că suma este prea mare.

Oricât de mică ar fi miza, totuşi unii au pariat pe ea încă de acum şaisprezece ani. De atunci, un avocat şi un om politic se suprapun cu acest proiect. Avocatul este acum şi reprezentantul afacerii Sterling, iar omul politic este chiar secretar de stat la Ministerul Mediului, instituţie care va trebui să acorde avizul începerii exploatării zăcămintelor din Marea Neagră.

"România este cunoscută ca o ţară cu un potenţial deosebit în domeniul resurselor minerale, în special petrol, gaze naturale, sare, aur, argint şi metale neferoase".

Aceasta este prezentarea oficială de pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. Site-ul nu ne prezintă cine a tranzacţionat aceste resurse în ultimii şaisprezece ani.

După decizia de la Haga în cazul Insulei Şerpilor, potenţialul Româ­niei în resurse de petrol şi gaze a crescut. Dar bucuria deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie a fost umbrită de concesiunile făcute pe furiş de fostul Guvern.

Devine limpede că o mână de oameni iniţiaţi în această afacere avea acces atât la potenţialul zăcămintelor, cât şi la informaţii privind probabilitatea ridicată ca României să-i revină aceste resurse, după Haga. Actorii implicaţi în afacerea din Marea Neagră sunt legaţi, într-un fel sau altul, de afacerea Rompetrol, după cum a dezvăluit site-ul vot.ro.

Guvernul Tăriceanu nu a fost singurul care a aprobat astfel de concesiuni către actorii afacerii Sterling. Încă din 2002, firma Millenium International Resources (companie cu capital britanic) a primit dreptul de explorare a două perimetre. Reprezentantul Millenium era acelaşi Niculae Vidu, directorul firmei Sterling. Apoi Vidu devine asociatul unic al afacerii Millennium.

Un an mai târziu, Niculae Vidu este numit administrator în compania Rompetrol Well Services. În 2004, Rompetrol primeşte dreptul de explorare a două blocuri din Mehedinţi şi Satu Mare. Rompetrol mai preia trei blocuri petroliere, în 2005, de la firma Forest Oil International, care primise concesiunile cu trei ani înainte de la statul român. În 2007, Rompetrol cedează o parte din drepturile asupra zăcămintelor din Mehedinţi către firma Zeta Petroleum, reprezentată la Bucureşti de fostul vicepreşedinte Rompetrol, Bogdan Popescu, coleg cu Niculae Vidu în consiliul de administraţie al Rompetrol Well Services. Zăcămintele din Marea Neagră s-au tranzacţionat de mai multe ori în ultimii şaisprezece ani, dar există suspiciuni legitime că în spatele acestor tranzacţii au fost mereu aceiaşi actori.

Aceste coincidenţele pot continua. Ele ne pot ajuta să înţelegem oarecum afacerea, dar nu în întregimea ei. Rompetrol şi Sterling, cu înaintaşele sale, nu sunt nici singurele, nici cele mai avantajate companii la împărţirea resurselor.

Dacă Guvernul Boc şi actuala putere chiar doresc să facă lumină în afacerea zăcămintelor, atunci trebuie să extindă controlul la toate concesiunile din ultimii şaisprezece ani. Deocamdată, premierul Boc a ales să pună drept şef la corpul control pe avocatul afacerii Trigranit- Esplanada, dar şi unul din asociaţii fostului premier Călin Popescu Tăriceanu.

Până când Guvernul nu va spune cât de legale au fost toate aceste concesiuni şi cum pot fi ele exploatate transparent în continuare, subiectul concesiunilor de zăcăminte va rămâne încă un caz suspectat de mare corupţie.