English
Acuzaţii de manipulare la adresa ziarului BURSA (în subiectul declaraţiilor avocatului Gheorghe Piperea că Raiffeisen Bank a acceptat conversia în lei a creditelor în franci elveţieni, la cursul din data acordării creditului) au fost formulate pe un site Internet intitulat "Bancherul.ro", în cuprinsul unui text afişat alaltăieri şi semnat "Bancherul.ro", cum, la o examinare fugară, par să fie semnate toate textele afişate acolo.
Textul, care fără să am vreo dovadă, pare să fie ecoul nemulţumirii băncii, porneşte de la premisa falsă că avocatul Gheorghe Piperea are o relaţie specială cu ziarul BURSA, ca să conchidă că am fi complici la dezinformările puse la cale de avocat, astfel că BURSA manipulează opinia publică.
Premisa falsă că am avea o "relaţie specială" nu este argumentată.
Este pur şi simplu asertată.
Bănuiesc că, acum, când atrag atenţia că aserţiunea nu se sprijină pe nimic, autorul ascuns după numele "Bancherul.ro" se va strădui să-şi facă minima documentare.
Îl scutesc de efort, explicându-i că nu-i nimic "special" între BURSA şi Piperea, ci relaţia este una normală, structurată natural, astfel:
1. Avocatul Piperea este unul dintre avocaţii la care apelează ziariştii de la BURSA, pentru opinii în subiecte de natură juridică, aşa cum ei apelează la un număr de alţi avocaţi, care şi-au făcut renume - nimic special;
2. Casa de avocatură Piperea este cea care, pe baze comerciale normale, îl reprezintă juridic pe preşedintele Grupului de presă BURSA Florian Goldstein (MAKE) - dar ca persoană particulară - în procesul intentat lui Cristian Sima, societăţilor de brokeraj "WBS", fostului CNVM (actualmente ASF), Bursei de Valori Bucureşti şi Sibex, în ceea ce s-a numit "scandalul Sima"; alte procese, în care sunt implicate entităţi ale Grupului de presă BURSA, sunt reprezentate juridic de alte case de avocatură - nimic special.
3. Casa de avocatură Piperea este partener la unele dintre conferinţele organizate de BURSA, aşa cum sunt şi alte case de avocatură şi societăţi comerciale din alte domenii de activitate - nimic special.
Asta este tot - nu spun că este puţin, dimpotrivă, preţuim relaţiile cu casa de avocatură, cum le preţuim cu toţi clienţii noştri şi cu toţi furnizorii noştri - dar spun că nu-i nimic special.
Desigur, dacă numim "specială" cordialitatea relaţiilor dintre Piperea şi ziariştii BURSA, atunci redefinim "normalul" drept "special", dar asta mai înseamnă şi că avem aproape numai relaţii "speciale".
Prin urmare, textul porneşte de la o premisă falsă şi bineînţeles, concluzia sa că BURSA ar fi complicele avocatului Piperea la manipularea opiniei publice devine falsă.
Rămâne cealaltă posibilitate, ca BURSA să fie ea însăşi victima inocentă a manipulării practicate de Piperea şi să se facă, astfel, vehicul al acesteia către opinia publică, omiţând, nedeontologic, opinia Raiffeisen Bank.
Ceea ce este, din nou, fals.
BURSA a publicat opiniile în caz, transmise de Direcţia de comunicare Raiffeisen Bank, care s-a străduit să infirme declaraţiile lui Piperea, dar a făcut-o prost şi, de fapt, i le-a confirmat.
Reproduc, din nou, paragraful semnificativ din reacţia Raiffeisen, publicată în ziarul BURSA din 30 septembrie:
"Dacă vorbim strict de conversia creditelor în CHF, banca o poate face la cursul de la data conversiei, cu dobânda aferentă noii monede la aceeaşi dată, acesta fiind lucrul pe care banca l-a afirmat întotdeauna.
În cazul la care se face referire în articol, avocatul Piperea a cerut instanţei conversia unui credit în CHF la cursul istoric, fără să precizeze nimic de costul creditului în lei la acea dată. Banca a informat instanţa că pentru conversia în lei trebuie aplicate condiţiile de creditare pentru creditele în lei de la acea dată. Într-o astfel de situaţie clientul ar avea de rambursat sume foarte mari în lei din urmă (uneori aproape duble), dat fiind că dobânda la creditele în lei era în 2007-2008 de 11-17% şi nu 6-7% cât era la un credit în CHF".
Între "banca o poate face" şi "banca a acceptat", eu, unul, nu văd nicio diferenţă.
Precizările băncii despre costul creditului la această operaţiune (pe care, în principiu, se vede că a acceptat-o "întotdeauna"), sunt pretenţii ale uneia dintre părţile implicate în proces, pretenţii asupra cărora avocatul Piperea, reprezentantul celeilalte părţi, a afirmat că sunt negociabile - adică, nimic fals.
În acest punct al analizei, dacă m-aş afla faţă în faţă cu persoana virtuală autointitulată "Bancherul.ro", m-aş opri din vorbit, l-aş privi în ochi, aş ridica din sprâncene şi mi-aş clătina capul, într-o întrebare mută, timp în care aş fâlfâi din mâini, exasperat.
În cuvinte, asta ar suna cam aşa: "Ce mama dracului?!"
Sau: "Cine pe cine manipulează, aici?!"
Sau: "Eu sunt cel care are relaţii «speciale», sau tu?!"
Dar fâlfâitul din mâini şi restul mimicii înseamnă mai mult şi mai exact decât pot formula în cuvinte.
După ce am atras atenţia băncii că se exprimă prost, Raiffeisen i-a transmis necunoscutului autor virtual un text similar cu replica pe care i-am publicat-o în BURSA, dar cu unele modificări, despe ceea ce numesc ei "cerere reconvenţională", ca să dreagă busuiocul:
"Avocatul Piperea a cerut instanţei conversia unui credit în CHF la cursul istoric, fără să precizeze nimic de costul creditului în lei la acea dată. Banca a răspuns prin cerere reconvenţională [sublinierea noastră] şi a informat instanţa că pentru conversia în lei la curs istoric trebuie aplicate condiţiile de creditare pentru creditele în lei de la acea dată. Într-o astfel de situaţie clientul ar avea de rambursat sume foarte mari în lei din urmă (uneori aproape duble), dat fiind că dobânda la creditele în lei era în 2007-2008 de 11-17% şi nu 6-7% cât era la un credit în CHF. "
De câte ori să mi se fâlfâie mâinile?!
Îmi dai un răspuns, îţi atrag atenţia că-i prost formulat, îl schimbi şi-l dai altuia ca să spună că eu manipulez?
Cum să-ţi răspund, în cuvinte, la asta?
Ce înseamnă "cerere reconvenţională": că, adică, dacă care cumva instanţa judecătorească ar decide că banca este obligată să covertească moneda creditului, atunci operaţiunea să se facă în condiţiile formulate de bancă; este o contra-acţiune (sau contra-atac, daca vreţi) în care pârâtul cere ca reclamantul însuşi să fie cel obligat la ceva anume, ca să-i descurajeze...
Dacă a făcut o cerere reconvenţională, atunci Raiffeisen a dat semne ca nu-şi prea iubeşte clienţii, ci incearcă să-i intimideze, ca sa nu ceară convertirea creditelor.
Prin urmare, Raiffeisen nu mai afirmă, cum a afirmat, că ea acceptă dintotdeauna să convertească creditul din franci elveţieni, în lei, la cursul din data creditului, ci introduce un element "de mare noutate": că ea, de fapt, nu acceptă conversia, ci, doar, nu respinge că este posibil să fie silită de instanţă să facă asta.
Aha!
Deci, noi manipulăm.
N-am înţeles că "o poate face", nu înseamnă "acceptă", ci înseamnă "nu respinge".
Aşa este, nu suntem profesionişti.
De acum încolo, voi lua drept literă sfântă orice prostie ne spune (ori face) banca, ca să putem stabili cu ea o "relaţie specială", cum nu ştiu dacă "Bancherul.ro" a stabilit-o, de vreme ce o face.
De pildă, voi crede că, dacă Raiffeisen Bank ne-a comunicat că "Raiffeisen Bank va ţine cont întotdeauna de dorinţa clienţilor săi care au credite în CHF şi le va identifica soluţia cea mai bună, în funcţie de situaţia fiecăruia", atunci cea mai bună soluţie pentru clientul care s-ar gândi să-şi convertească creditul din franci elveţieni, în lei, la cursul din data creditului, ar fi să creadă banca că ar avea de rambursat "sume foarte mari în lei din urmă (uneori aproape duble), dat fiind că dobânda la creditele în lei era în 2007-2008 de 11-17% şi nu 6-7% cât era la un credit în CHF."
Mă angajez să cred asta, cu sfinţenie.
Nu voi scrie niciodată că, în eventualitatea asta, clientul băncii ar fi normal, într-o socoteală dreaptă, să primească, de la Raiffeisen Bank, partea de dobânzi plătite, aferente creşterii de curs a francului elveţian, de la simplu, la dublu, care se exprimă în sume foarte mari, încasate, deja, de bancă.
Nu, n-am s-o spun.
Pentru că nu se face, dacă vrei o relaţie specială cu banca.
Şi pentru că asta este soluţia cea mai bună pentru clienţii băncii, să mai plătească o dată, ceea ce au plătit deja, iar eu să nu mai manipulez opinia publică, de unul singur sau în cârdăşie.
Fâlfâit de mâini.
Etimologia cuvântului "manipulare": manus ("mână", în latină) + plere ("a umple", în latină).
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. credite CHF
(mesaj trimis de Un client Raiff în data de 03.10.2014, 08:55)
Va aduc al cunostinta c asunt un client Raiffeisen din 2007 care am un credit ipotecar in CHF si sunt bun platnic.Totodata in 2010 cand a aparut OG50./2010 AM REFUZAT IN SCRIS actul aditional care mi-a fost propus unde se stabilea marja 6.2%+LIBOR 0.2%(atat a ajuns liborul in 2010 ).Totodata in 2010 am actionat in judecata RAIFF (suntem un grup mai mare in tara) si ne reprezinta domnul av.Piperea.Zilele trecute dupa ce am vazut stirea cu convertirea CHF la cursul istoric am incercat si eu marea cu degetul si am facut o solicitare scrisa RAIIF.Uitati rasp Raiff:
Stimate domnule ???????????,
Va multumim pentru alegerea produselor si serviciilor Raiffeisen Bank.
Referitor la aspectele semnalate, in urma verificarilor efectuate, va
comunicam faptul ca in prezent banca nu poate oferi posibilitatea
convertirii creditelor din CHF in Lei la cursul de schimb de la momentul
acordarii creditului, in consecinta nu putem da curs solicitarii
dumneavoastra.
In cazul in care va confruntati cu dificultati financiare, va comunicam
faptul ca puteti sa va adresati oricarei agentii Raiffeisen Bank pentru a
depune o solicitare de restructurare, prezentand documente doveditoare in
acest sens. Cererea dumneavoastra va ajunge la departamentul avizat, pentru
analiza, si va primi o rezolutie.
Speram ca informatiile puse la dispozitia dumneavoastra sa lamureasca
aspectele sesizate, iar pentru orice alte informatii va rugam sa nu ezitati
sa ne contactati.
Cu deosebita consideratie,
????????????Complaints Management
Raiffeisen Bank
2. fără titlu
(mesaj trimis de ian în data de 03.10.2014, 09:14)
trecand peste galceava asta ieftina si dezlanata care nu ar trebui sa faca subiectul unui ziar serios, ma intreb:
ce naiba le-o fi trebuit astora de la Raiffeisen sa le explice prin tribunale ca daca ar accepta conversia la curs istoric ar trebui sa aplice si dobanda istorica? Asa ceva [ce-ar fi daca] discuti la un pahar, la o tigara pe coridor -- dar nu te apuci sa le explici judecatorilor care trebuie sa ia o decizie. Contractul nu prevede [conversia la curs istoric] -- sanatate. Orice judecator poate intelege asta. pe cand despre curs istoric, impartirea riscului, recalcularea si compensarea la curs/dobanda istorice -- aici ma cam indoiesc ca tonele de chichite legislative reconventionale sau neconventionale cum naiba or fi le ajuta cu ceva.
PS: acuzatiile de manipulare poate sunt gratuite -- insa caderea in derizoriu e certa.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 03.10.2014, 09:34)
Shalom Ian!
Daca nu "cadeam in derizoriu", atunci n-ai mai fi vazut Raiffeisen decit din avion, fara detalii.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de iulian în data de 03.10.2014, 11:16)
Ian, daca erai in situatia celor cu credite in chf, pana acum erai la Socola.
Daca nu ai ce sa pui pe masa copiilor pt ca ai de platit o rata dubla fata de momentul in care ai contractat-o, atunci sa te vad ce comentarii mai faci. Gura mica.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de ian în data de 03.10.2014, 11:47)
pot zice doar asta: imi pare sincer rau pentru copii [n.b.: pentru copii] -- dar nu cred ca are de-a face cu discutia noastra. citind ziarul asta, se presupune ca ai oarecari cunostinte financiare -- dobanda, curs de schimb, arbitraj, cerere/oferta, safe haven. atunci -- de ce CHF? exista un singur raspuns care m-ar pune in dificultate: aveam nevoie de casa si ma calificam doar pt credit CHF. Pentru astfel de cazuri cred ca legea falimentului personal trebuie aprobata. Nu am citit textul ei, dar mi se pare normal ca cineva in afara bancii sa judece cazuri particulare impartial. Bancile care au extins credite, inclusiv in CHF, inainte de criza au incasat un premium de risc care trebuie sa se vada intr-o rata de default mare a acestora. Dar cata vreme nu exista un mecanism transparent de default, bancile insista la recuperere 100%. Cred ca exista niste linii de aparare pentru debitorii bancilor si mai cred ca o astfel de lege a falimentului personal, bine facuta, poate rezolva multe. Insa dupa un asemenea eveniment, pa credit cel putin pana cresc aia micii mari. Inca odata, scuze daca abordarea mea pare pe alocuri cinica -- ea este numai corecta.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.10.2014, 13:21)
legea falimentului personal sau negocierea cu bancile sa-si reduca din marja si sa permita clientului sa achite mai mult din principal sunt caile care ar rezolva porcaria asta cu creditele in chf. analizati din ce este formata rata voastra lunara si o sa vedeti cat de mult inca platiti dobanda, in conditiile in care liborul este inca sub 1%. bancile ar putea castiga in continuare cu o marja mai mica si din returnarea creditului, doar sa vrea un castig mai mic fata de cel bugetat. macar mai putin decat deloc
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Craiovean businessmen în data de 03.10.2014, 22:58)
Pricepusi, bre Make?.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.10.2014, 11:11)
Alo, redactia: cenzurati?
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 03.10.2014, 11:26)
La ce vă referiţi? Comentariul postat de "Un client Raiff" era publicat de două ori ca urmare a unei erori.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.10.2014, 13:17)
make, contrele tale cu raiff nu ne intereseaza, orgoliul tau ranit sau nu, ti-l perie colegele tale, dar ne intereseaza sa citim tot ce puteti afla, relata despre procesele dintre banci si , etc.Bursa a acoperit cel mai mult pana acum aceste subiecte, dovada si interviurile f bune cu Cinteza de ieri si azi. deci keep on going
5. ai ajuns potential presedinte draga makeR :-)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 03.10.2014, 14:18)
deoarece in 9.12.2011 presedintele spunand ca dorim sa intram in zona euro in data de 12.12.2011 domnul Treichl iesea la inaintare cu declaratia potrivit careia niciun guvern din vest ar fi implementat asmenea masuri de austeritate.....concluzionand totusi ca cei din Est sunt INVATATI CU BRUTALITATEA. Octombrie 2014 presedintele Bursa a publicat un articol potrivit caruia exista posibilitatea conversiei creditelor din CHF in RON, care dezlantuie in continuare o polemica demna de invidiat. Totusi o abordare in aceasta maniera aduce foarte bine cu un caz asemanator din Ucraina unde Erste Bank a dorit de asemenea sa clarifice unele pretentii ale propriilor clienti. Datorita unei logici infailibile Maestrul este totusi un adversar prea sofisticat si poate ca domnii de la Raiffeisen ar fi bine sa discute cu centrala de la Viena condusa de domnul Sevelda inainte de a transforma o discutie de principii intr-o balacareala demna de a fi scenariul pentru unul din cele mai preferate filme ale domnului Isarescu---Las Fierbenti :-) De ce este importanta prestatia domnului Goldstein? Pentru simplul fapt ca avem inca un exponent care reuseste sa demonstreze faptul ca nu Romania este tara cu probleme, ci cei care doresc sa faca afaceri avand in subconstient ca romanii nu sunt altceva decat niste dobitoace care au trecut stadiul de a pune degetul in loc de semnatura, dar inca nu au ajuns la stadiul de a intelege si ce au semnat. Cititi va rog cum se exprima genial publicatia Die Presse in editia 2.10.2014 care in traducere libera O sa fie bine.....la toamna "RBI oder Erste Group: Irgendwann wird alles gut".Datorita faptului ca Raiffeisen Bank in comparatie cu Erste Bank si Volksbank nu au facut exces de atributul PROBLEMA la adresa Romaniei astept inca sa adopte o pozitie care ar putea sa satisfaca cat de cat si BRUTELE care din ce in ce mai des sunt nevoite a deveni BESTII :-) Si ca sa aveti si un orgasm intelectual , dragii mei comentaci o mostra de frumusete literara din interiorul articolului austriac "Aber das Beste kommt noch. Die Aussage von RBI-CEO Karl Sevelda, dass sich der Jahresverlust zwischen 50 und 500 Millionen € bewegen wird, mutet wie eine Farce an, zeigt aber auch gleichzeitig das Unvermögen, die vorhandene Krise richtig einzuschätzen. " Deci Bestia abia se incalzeste:-) . Declaratia CEO Karl Sevelda potrivit careia pierderea se va situa intre 50 si 500 milioane de euro va insuma si se poate interpreta drept o farsa arata totusi IMPOTENTA de a evalua corect aceasta prezenta criza...........Va urez o zi placuta si ramaneti fideli crezului nostru LAPTE si VIRTUTE :-)
6. Disperare
(mesaj trimis de Daniel în data de 04.10.2014, 08:49)
Bancile stiu ca vor trebui sa faca concesii clientilot in acest tip de procese, astfel ca, in disperare de cauza, incearca tot felul de diversiuni. O solutie ar fi medierea, pentru a minimaliza costurile.