Dosarul Hosu, a cărui primă sentinţă este aşteptată în 15 septembrie de la magistraţii Tribunalului Bucureşti, este unul cu implicaţii majore în privinţa integrităţii funcţiei de conducere la nivel înalt în privinţa direcţiilor din cadrul Parchetului General. După ce în luna iulie, judecătorii aceleiaşi instanţe au dispus eliminarea din cauză a tuturor probelor strânse de DNA şi SRI în baza mandatelor de siguranţă naţională şi după ce la ultimul termen - din 3 septembrie - procurorul de şedinţă a solicitat achitarea unuia dintre inculpaţi, procurorul care a instrumentat dosarul - Marian Gherman - a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să constate încetarea activităţii sale în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi continuarea activităţii la Parchetul Capitalei, potrivit ordinii de zi a şedinţei Secţiei pentru procurori a CSM de astăzi, 8 septembrie 2020.
Marian Gherman este procurorul de caz în dosarul Carpatica în care este judecat poliţistul Dan Hosu, soţul şefei DIICOT, Giorgiana Hosu.
Potrivit unor surse judiciare, citate de site-ul g4media.ro, Marian Gherman a fost nemulţumit de discuţiile din interiorul DNA privind concluziile pe care procurorul de şedinţă urma să le pună la ultimul termen al procesului. Potrivit aceloraşi surse, au existat opinii în cadrul DNA inclusiv în favoarea ideii ca procurorii să ceară achitarea inculpaţilor din dosar, în condiţiile în care probele obţinute de SRI pe mandat de siguranţă naţională au fost anulate de instanţă ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale a României, care a declarat neconstituţional protocolul de colaborare încheiat între Parchetul General şi Serviciul Român de Informaţii.
Până la urmă, la termenul din 3 septembrie, procurorul de şedinţă a pus concluzii de achitare doar pentru unul dintre inculpaţi, Ion Sorin Tatu, şi a cerut condamnarea celorlaţi inculpaţi printre care soţul şefei DIICOT, poliţistul Dan Hosu. Chiar şi aşa, procurorul Gherman ar fi fost nemulţumit pentru că DNA a cerut achitarea lui Tatu. Amintim că la ultimul termen, procurorul de şedinţă a solicitat condamnarea penală a lui Dan Hosu pentru trafic de influenţă, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la folosirea de informaţii nedestinate publicităţii şi dare de mită.
Este însă greu de crezut că, odată anulate interceptările din dosar, cauza respectivă mai este viabilă din punct de vedere al procedurii penale şi că se va solda cu condamnări în primă instanţă.
Dosarul respectiv a ajuns şi în atenţia preşedintelui Klaus Iohannis, care a fost întrebat recent, la conferinţa de presă susţinută săptămâna trecută la Cotroceni dacă menţinerea Giorgianei Hosu în fruntea DIICOT nu reprezintă o vulnerabilitate la adresa instituţiei respective. Şeful statului şi-a exprimat speranţa că speţa va fi analizată din acest punct de vedere la şedinţa de astăzi a Secţiei pentru Procurori din cadrul CSM şi că vom primi un răspuns autorizat. Klaus Iohannis a afirmat că, dacă CSM va solicita revocarea din funcţie a Giorgianei Hosu, iar solicitarea respectivă îi va fi trimisă la Cotroceni de către Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, va analiza cu atenţie cererea respectivă.
"Dar eu, ca Preşedinte, nu am instrumente să analizez în detaliu aceste chestiuni, aşa cum poate să o facă CSM", a precizat Klaus Iohannis.
Amintim că soţul Giorgianei Hosu(şefa DIICOT), Dan Hosu, fost şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul Direcţiei de combatere a crimei organizate a IGPR, a fost trimis în judecată de DNA pe 6 februarie 2017, fiind acuzat că ar fi ajutat-o pe Angela Toncescu - fost membru în Consiliul de Administraţie al Carpatica Asig Sibiu - să influenţeze deciziile de la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) astfel încât să obţină avizul pentru numirea în funcţia de preşedinte al CA al Carpatica Asig, dar şi pentru ca autoritatea să nu ia decizii nefavorabile societăţii de asigurări patronate de Dan Ilie Carabulea.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii anticorupţie, în perioada martie 2015 - martie 2016, Dan Hosu şi alte persoane, printre care Ion-Sorin Tatu şi Adrian Gurzău (fost deputat PDL, finul Elenei Udrea), ar fi primit "foloase necuvenite constând în indemnizaţii lunare de la Carpatica Asig", "în schimbul influenţei asupra unor persoane din conducerea ASF". Firmele acestora ar fi încheiat cu Carpatica "contracte păguboase" de până la "480.000 euro fără TVA" ca să mascheze primirea banilor pentru traficul de influenţă.
Procurorii mai susţin că, în 3 august 2016, Dan Hosu l-ar fi instigat pe fostul lui coleg, Cătălin Marian Cataramă, să intre în baza de date de la Evidenţa Populaţiei "şi să-i furnizeze datele de identificare ale unor persoane decedate".
Potrivit DNA, Dan Hosu urmărea să încheie înţelegeri cu urmaşii persoanelor decedate şi să îi ajute să obţină despăgubiri în baza poliţelor de asigurare pe viaţă contra unui comision. Pentru ajutorul oferit, Dan Hosu i-ar fi plătit fostului său coleg "un sejur într-o staţiune de pe litoralul românesc".