CCIR surpins de FIC privind noul proiect de modificare a legii camerelor de comerţ din ţară

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a luat act cu surprindere de poziţia Consiliului Investitorilor Străini (FIC) cu privire la noul proiect de modificare a legii camerelor de comerţ din România, mai ales prin raportare la faptul că din această organizaţie fac parte reprezentanţii unor ţări europene în care reglementări similare există de foarte multă vreme, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, proiectul legislativ propus de CCIR are ca referinţe modelele consacrate din state precum Austria, Germania, Franţa, Italia, Turcia ş.a., unde relaţia dintre camera de comerţ şi antreprenor este legiferată sub forma afilierii obligatorii sau, după caz, prin cotizaţii obligatorii.

CCIR şi camerele de comerţ din România nu s-au înfiinţat singure în baza O.G. nr. 26/2000 a asociaţiilor şi fundaţiilor, dimpotrivă, legea specială a camerelor de comerţ din România, după care acestea funcţionează, instituie prin voinţa legiuitorului (Statul care le-a creat), faptul că afilierea companiilor la acestea este voluntară.

În Europa, un model similar Catalogului firmelor a fost implementat cu succes în Ungaria, unde toate companiile înregistrate în Registrul Comerţului au obligaţia legală de a se înscrie şi în Registrul Cameral, administrat de camerele de comerţ maghiare, companiile trebuind astfel să plătească o contribuţie anuală, în schimbul serviciilor oferite. Despre certificatul de competenţă a administratorilor din companii vorbesc de mult timp ca fiind necesar inclusiv cei care îl contesta astăzi, plagiindu-i public denumirea în necesitatea unui permis de conducere al IMM.

În regiune, CCIR este membră a Asociaţiei Camerelor de Comerţ din Balcani (ABC), la nivel european este membră a Asociaţiei Camerelor de Comerţ şi Industrie Europene (Eurochambres), iar la nivel mondial, a Federaţiei Mondiale a Camerelor de Comerţ (WCF) şi a Camerei de Comerţ Internaţionale (ICC). A subaprecia rolul, importanţa şi atribuţiile Camerei Naţionale a României, cel puţin din ne(re)cunoaştere, considerăm ca fiind un lucru de aşteptat din partea formelor asociative organizate ad-hoc prin voinţa asociaţilor sau fondatorilor şi contestatare ale proiectului de lege.

Din partea FIC aşteptăm totuşi mai mult, dat fiind apartenenţa membrilor acestora şi provenienţa investitorilor pe care îi reprezintă, din ţări cu sisteme camerale recunoscute, dezvoltate, moderne şi viabile care lucrează împreună cu Statele lor în interesul economic general. Invităm astfel FIC să informeze opinia publică, societatea civilă, asociaţiile şi mediul de afaceri în general din România, despre cum sunt organizate camerele de comerţ în ţările de unde membrii acestora provin. Şi dacă, prin prevederi similare cu cele ale proiectului din România, în statele de referinţă cotizaţiile obligatorii afectează economia de piaţă, se menţionează în comunicat.