CCR A STABILIT: Amnistia şi graţierea corupţilor nu pot fi interzise prin Constituţie

Interzicerea graţierii sau amnistierii în cazul infracţiunilor de corupţie va fi făcută prin lege şi nu prin revizuirea Constituţiei, au decis, ieri, magistraţii Curţii Constituţionale a României. Aceştia au respins ambele iniţiative legislative de revizuire a Constituţiei depuse de putere şi de opoziţie în urma referendumului din 26 mai.

Judecătorii au decis cu unanimitate de voturi că propunerea referitoare la interdicţia amnistierii sau graţierii corupţilor încalcă limitele revizuirii Constituţiei. Potrivit acestora, "exceptarea infracţiunilor de corupţie de la graţiere sau amnistie este neconstituţională".

CCR susţine că nu pot fi separate un grup de infracţiuni prin Constituţiei, ci numai prin lege. Dacă interdicţia ar fi statuată în Constituţie, s-ar încălca atât limitele revizuirii, cât şi principiul egalităţii în drepturi.

Judecător raportor în acest caz a fost Attila Varga, numit la CCR la propunerea UDMR.

Odată respinse, cele două iniţiative de revizuire a Constituţiei vor trebui redepuse la Parlament, fără prevederile declarate neconstituţionale.

Potrivit art. 19 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, înainte de sesizarea Parlamentului pentru iniţierea procedurii legislative de revizuire a Constituţiei, proiectul de lege sau propunerea legislativă, însoţită de avizul Consiliului Legislativ, se depune la Curtea Constituţională, care este obligată ca, în termen de 10 zile, să se pronunţe asupra respectării dispoziţiilor constituţionale privind revizuirea.

Pe 1 iulie, partidele parlamentare de opoziţie au depus la Parlament proiectul de modificare a Constituţiei, care transpune rezultatul referendumului din 26 mai.

Proiectul comun PNL-USR de revizuire a Constituţiei vizează implementarea în legea fundamentală a rezultatelor referendumului din 26 mai şi prevede concret introducerea interdicţiei pentru persoanele condamnate definitiv să mai ocupe funcţii publice, interzicerea amnistiei sau graţierii faptelor de corupţie, interdicţia adoptării de OUG-uri în domeniul Justiţiei şi spargerea monopolului deţinut de Avocatul Poporului de a ataca la CCR ordonanţele de urgenţă prin conferirea acestui drept şi preşedintelui României, parlamentarilor şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La rândul lor, parlamentarii PSD şi ALDE au depus şi ei la Parlament propriul proiect de lege pentru revizuirea Constituţiei, care conţine, printre altele, prevederea iniţiativei cetăţeneşti sprijinită de USR, "Fără penali în func­ţii publice". O altă prevedere vizează interzicerea graţierii persoanelor care au fost condamnate pentru infracţiuni de corupţie.

Amintim că în conţinutul întrebărilor de la referendumul pentru justiţie nu este scris ca amnistierea sau graţierea faptelor de corupţie să fie interzisă prin Constituţie. De întocmirea celor două proiecte de revizuire a actului fundamental al ţării răspund formaţiunile politice care le-au iniţiat şi ai căror jurişti ar fi trebuit să cunoască implicaţiile constituţionale cu privire la articolele ce urmau a fi introduse.

Prin decizia de ieri, CCR nu obligă Parlamentul să dea o lege de interdicţie a amnistiei şi graţierii pentru corupţie, ci doar spune că interzicerea celor două acte de clemenţă poate fi realizată doar prin adoptarea unui astfel de act normativ de către Legislativ şi în niciun caz prin revizuirea Constituţiei.