CCR, aşteptată să se pronunţe în "cazul Isărescu"

Plenul Curţii Constituţionale urmează să se pronunţe astăzi cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legii 161/2019 pentru modificarea şi completarea OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii în ansamblu, precum şi a dispoziţiilor articolului 2 litera b) teza întâi şi ale articolului 121 din OUG 24/2008.

Este vorba despre excepţia de neconstituţionalitate pe care avocaţii guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, au ridicat-o în luna aprilie, în faţa Curţii de Apel Bucureşti, în dosarul 2800/2/2020.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au luat notă de excepţia invocată şi au suspendat judecarea dosarului, până când Curtea Constituţională se va pronunţa cu privire la conformitatea legii 161/2019 cu prevederile actului fundamental al ţării.

În speţă, este vorba despre acţiunea pe care, în iunie 2020, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii a depus-o la Curtea de Apel Bucureşti, în care solicita constatarea calităţii de colaborator al Securităţii pentru Mugur Isărescu, care fi avut numele conspirativ Manole. Amintim că în anul 2010 CNSAS îi eliberase lui Isărescu o adeverinţă din care reieşea că acesta nu colaborase cu fostul organ de represiune din timpul regimului comunist. Ulterior, instituţia publică a intrat în posesia unor noi documente pe care le doreşte fructificate prin intermediul instanţei, conform dispoziţiilor legii 161/2019.

În acţiunea înaintată magistraţilor, CNSAS a arătat că actualul guvernator al Băncii Naţionale a activat ca informator al Securităţii în perioada 1979-1989, perioadă în care a a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Economie Mondială. El a fost acuzat că a furnizat Securităţii informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist şi comentarii negative la adresa nivelului de trai din ţară. Prin vocea unui consilier al său, Mugur Isărescu a negat că ar fi fost colaborator al Securităţii.

Legea asupra căreia este chemată să se pronunţe astăzi CCR prevede la punctul 2 următoarele:

"După articolul 12 se introduc două noi articole, articolele 12^1 şi 12^2, cu următorul cuprins:

Articolul 12^1

În condiţiile în care, ulterior emiterii unei decizii de neapartenenţă sau de necolaborare cu Securitatea, în temeiul Legii nr. 187/1999, cu modificările şi completările ulterioare, sau ulterior emiterii unei adeverinţe, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, direcţia de specialitate identifică informaţii care nu au mai fost supuse analizei Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, se va aplica în mod corespunzător procedura de verificare prevăzută în prezenta ordonanţă de urgenţă, atât din oficiu, pentru persoanele care candidează la alegerile prezidenţiale, generale, locale, pentru Parlamentul European, pentru persoanele care sunt prevăzute la art. 3 lit. b)-h^1), art. 4, cât şi la cerere, pentru oricare dintre persoanele care ocupă demnităţile sau funcţiile menţionate la art. 3, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.

Articolul 12^2

În condiţiile în care, ulterior respingerii prin hotărâre judecătorească definitivă sau, după caz, irevocabilă a unei acţiuni în constatarea calităţii de lucrător sau de colaborator al Securităţii, direcţia de specialitate identifică informaţii care nu au mai fost supuse analizei Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, se va aplica în mod corespunzător procedura de verificare prevăzută în prezenta ordonanţă de urgenţă, atât din oficiu, pentru persoanele care candidează la alegerile prezidenţiale, generale, locale, pentru Parlamentul European, pentru persoanele care sunt prevăzute la art. 3 lit. b)-h^1), art. 4, cât şi la cerere, pentru oricare dintre persoanele care ocupă demnităţile sau funcţiile menţionate la art. 3, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă".

Actul normativ a fost atacat la CCR de Valeriu Stoica (fost preşedinte al PNL şi fost ministru de Justiţie), avocatul guvernatorului BNR, care a invocat faptul că legea din 2019 a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.

În mod concret, modificarea respectivă a urmat traseul Camera Deputaţilor - Senat dar, susţine Isărescu, ar fi trebuit ca lucrurile să stea invers.

Legea respectivă a fost iniţiată în ianuarie 2019 de senatorul Daniel Zamfir, care şi-a motivat propunerea prin intenţia de a corecta "ascunderea adevărului în ceea ce priveşte calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securităţi (...) absolvirea persoanelor vizate de răspundere morală şi uneori chiar penală, lăsând nesancţionate declaraţii necorespunzătoare adevărului".

Pe 3 iunie 2019, modificarea a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor, ca urmare a depăşirii termenului de 45 de zile prevăzut de Constituţie pentru dezbatere, iar pe 3 iulie 2019 a trecut şi de Senat. Documentul a fost apoi trimis preşedintelui Klaus Iohannis care a emis decretul de promulgare în 26 iulie 2019, legea fiind publicată în Monitorul Oficial trei zile mai târziu.