Judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) au anunţat, astăzi, că au descoperit, în total, 25 de elemente de neconstituţionalitate în proiectul de revizuire a legii fundamentale, scriu surse din presă.
Magistraţii şi-au exprimat votul privind decizia Curţii, urmând să fie redactată minuta care va fi trimisă Monitorului Oficial.
CCR a început vineri dezbaterea proiectului de modificare a Constituţiei. La finalul reuniunii de ieri, preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, declara că fuseseră analizate primele 102 articole, dintre care circa zece articole prezentau elemente de neconstituţionalitate la aproximativ 10 articole.
"Până aici (la articolul 102 - n.r.), au fost articole care au fost găsite în contradicţie cu articolul 152, alineatul 2 din Constituţie, care nu pot fi revizuite, pentru că încalcă sau afectează drepturile fundamentale. (...) Nu le-am numărat. Cred că sunt vreo zece. Pot să fie zece sau mai puţine, undeva pe acolo", a spus Zegrean.
Articolul 152 al Constituţiei se referă la "limitele revizuirii" şi stipulează, la alineatul 2, că "nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora".
Augustin Zegrean a precizat că, pentru unele articole analizate, judecătorii CCR au făcut recomandări de rescriere, de recorelare a textelor şi de înlocuire a unor expresii din texte: "Noi am considerat că textele trebuie să fie conforme atât cu Constituţia şi limitele prevăzute de Constituţie, cât şi cu principiile dreptului constituţional, principiile statului de drept".
Pe 4 februarie, preşedintele Comisiei de revizuire a Constituţiei, Crin Antonescu, anunţa finalizarea textului iniţiativei, ca urmare a reanalizării ei.
Liderul PNL preciza că textul proiectului de revizuire a Constituţiei va fi înaintat Guvernului, spre a fi transmis Comisiei de la Veneţia, urmând a fi, simultan, înaintat CCR.
Crin Antonescu declara: "Principala noutate faţă de proiectul iniţial: mi se pare că am făcut un pas înainte în a diferenţia, la nivel constituţional de această dată (sau deocamdată), atribuţiile celor două Camere, în funcţie de aplicarea celor două meniri ale unui Parlament: legiferare şi control. Legiferarea direcţionată majoritar pe Camera Deputaţilor, controlul pe Senat".