CCR: Legea privind compensaţiile pe bunuri rămase în afara graniţelor ţării în urma unor tratate istorice este neconstituţională

Curtea Constituţională a României a admis, astăzi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii care vizează stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluţionare a cererilor aflate pe rolul comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru acordarea de compensaţii pentru bunuri rămase în afara graniţelor ţării în urma unor tratate istorice, au precizat oficiali ai CCR, potrivit Agerpres.

Şeful statului a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii 9/1998 care priveşte acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 şi a Legii 290/2003 care priveşte acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 şi modificarea unor acte normative.

Propunerea legislativă, iniţiată cu scopul de a reglementa o serie de măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procedurilor administrative de soluţionare a acestor cereri, a fost trimisă de Parlament la promulgare pe 4 iulie.

"Prin conţinutul său normativ, precum şi prin procedura de adoptare, considerăm că legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine unor principii constituţionale precum cele referitoare la principiul bicameralismului sau principiul legalităţii şi în consecinţă încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2) şi art. 75 din Constituţia României", explică şeful statului.

Preşedintele arată că legea a fost adoptată tacit de Senat, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare pe 20 septembrie 2021 şi, ulterior, a fost adoptată cu modificări şi completări de Camera Deputaţilor, care a acceptat 36 de amendamente. Printre acestea se numără şi modificarea şi completarea a două noi acte normative, respectiv Legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv Legea 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, cu modificările şi completările ulterioare.

Ca urmare, consideră Iohannis, legiuitorul a nesocotit principiul securităţii juridice şi principiul bicameralismului prevăzute de Constituţie.

Potrivit şefului statului, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, legea a fost completată cu reglementarea a două domenii noi, neavute în vedere de iniţiatori, domenii care nu erau vizate de scopul legii şi raţiunea pentru care aceasta a fost fundamentată. Una dintre aceste completări vizează extinderea sferei de aplicare a normei care prevede, în mod excepţional, posibilitatea schimbării destinaţiei unor spaţii verzi pentru realizarea unor lucrări, iar prin cealaltă modificare sunt devansate termenele prevăzute în Legea 256/2018 referitoare la exploatările offshore pentru modificarea regimului de redevenţe şi a regimului fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare. Astfel, modificarea regimului de redevenţe şi a regimului fiscal poate fi realizată prin raportare la regimul aplicabil la data de 1 septembrie 2022.

"Apreciem că aceste modificări realizate la nivelul Camerei Deputaţilor au condus la adoptarea unei forme a legii cu deosebiri substanţiale de conţinut juridic, în sensul dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale", susţine Klaus Iohannis.