CCR, o nouă amânare privind constituţionalitatea legislaţiei penale

Curtea Constituţională (CCR) a amânat, ieri, pentru a patra oară, sesizările depuse de PNL, USR şi preşedintele Klaus Iohannis privind modificările aduse de Parlament Codului penal şi Codului de procedură penală. Noul termen a fost stabilit pentru săptămâna viitoare, pe 4 iulie.

La termenul anterior de la începutul lunii, dezbaterea modificărilor aduse celor două acte normative a fost amâ-nată pentru 26 iunie, după venirea noilor judecători la CCR. "Decizia a fost să se ocupe completul reînnoit de această speţă. Cei care-şi termină mandatul poate nu mai dau dovadă de interes", au explicat sursele din cadrul instituţiei.

Curtea Constituţională a fost înnoită luna aceasta cu trei noi judecători: Simina Tănăsescu, numită de preşedintele Klaus Iohannis, Cristian Deliorga, numit de Senat la propunerea PSD şi Gheorghe Stan, numit de Camera Deputaţilor, tot la propunerea PSD.

Ultima amânare a avut loc la finalul lunii mai, motivul fiind trimiterea cu întârziere a concluziilor de către judecătorii raportori, astfel că ceilalţi membri ai Curţii nu au avut timp să îşi formeze o părere. Judecător raportor pe Codul penal este preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, iar pe Codul de procedură penală este fostul şef al DNA, Daniel Morar.

Există posibilitatea ca judecătorii CCR să respingă, pentru a doua oară, modificările aduse de majoritatea PSD-ALDE-UDMR la Codurile penale. Surse din interiorul CCR susţin că parlamentarii au pus greşit în aplicare decizia Curţii Constituţionale, care a mai respins o dată modificările aduse celor două acte normative. Unul dintre motivele pentru care Codul penal ar putea fi retrimis în Parlament este articolul referitor la prescripţia faptei penale.

Judecătorii CCR au motivat, în decizia de respingere iniţială a noului Cod penal, că "întreruperea termenului de pres-cripţie, cu consecinţa curgerii unui nou termen de prescripţie, nu poate fi raportată la persoană, ci la faptă, acesta din urmă fiind criteriul care ţine de natura prescripţiei."

Dar, în urma reexaminării în Comisia Iordache, Parlamentul a preluat forma în vigoare a art. 155 alin. (2) din Codul Penal, ceea ce înseamnă că nu a fost respectată decizia CCR.

Modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală au fost adoptate pe 24 aprilie de Camera Deputaţilor, forul decizional în acest caz. S-au înregistrat 181 de voturi "pentru", 83 "împotrivă" şi o abţinere în cazul Codului de procedură penală şi de voturi 180 de voturi "pentru", 81 "împotrivă" şi 2 abţineri (detalii aici). Cele două acte normative au trecut cu sprijinul deputaţilor UDMR şi de la alte partide, deoarece coaliţia PSD-ALDE nu mai are de anul trecut majoritate în Camera Deputaţilor. În timpul votului pe articole, ministrul PSD al Dezvoltării, Daniel Suciu, a stat în aceeaşi bancă cu liderul deputaţilor UDMR, Attila Korodi, cel care indică modul în care votează parlamentarii formaţiunii. De altfel, UDMR a votat şi în comisia Iordache modificările aduse de PSD şi ALDE celor două Coduri penale.

Pe 10 mai, preşedintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituţională modificările aduse la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, făcute pe repede înainte de Comisia Iordache şi care au fost votate după doar două săptămâni de simulacru de dezbatere. Ambele legi îi fuseseră transmise preşedintelui pentru promulgare pe 2 mai.

Anterior, şi PNL şi USR au atacat modificările aduse celor două acte normative la Curtea Constituţională.