CCR:  Ordonanţa de urgenţă privind alegerile anticipate, neconstituţională

Reglementarea organizării alegerilor parlamentare anticipate prin ordonanţă de urgenţă este neconstituţională în ansamblul său a stabilit, ieri, Curtea Constituţională a României (CCR) în urma sesizării formulată de Avocatul Poporului.

Imediat după decizia CCR, Călin Popescu-Tăriceanu, liderul ALDE, a spus că "se pune capăt visului prezidenţial" privind alegerile anticipate.

Tăriceanu a afirmat: "Aşa cum era de aşteptat, CCR a declarat neconstituţională ordonanţa dată «noaptea ca hoţii» de un guvern Orban care era deja cu un picior plecat din Palatul Victoria. CCR readuce legalitatea şi bunul simţ în politică şi mai ales pune capăt visului prezidenţial pentru alegeri anticipate. Încă tot nu pot să cred cum a fost posibil ca în PNL, partidul care ar trebui să fie stindardul democraţiei şi al apărării drepturilor individuale, inclusiv dreptul la un vot corect, s-a putut coace o asemenea ordonanţă! (...) E clar că PNL este condus din altă parte sau că la mutarea în Modrogan au luat «virusul Băsescu»".

CCR a a constatat că dispoziţiile care elimină condiţia restrictivă şi permite alegătorului să voteze în orice secţie de votare, independent de circumscripţia electorală unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, înlăturând efectele juridice pe care legea în vigoare le atribuie unor elemente esenţiale ale exercitării dreptului de vot şi dreptului de a fi ales al cetăţeanului (domiciliul sau reşedinţa), cu consecinţa eludării însuşi scopului pentru care au fost înfiinţate circumscripţiile electorale, încalcă drepturile fundamentale consacrate de art.36 şi art.37 din Constituţie.

Curtea a mai constatat că dispoziţiile care reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor parlamentare anticipate şi a alegerilor locale generale din anul 2020, încalcă dreptul de vot al cetăţeanului, prevăzut de art.36 din Constituţie, întrucât îl pune în situaţia parcurgerii unei proceduri de votare greoaie, complicate, de natură a-i restrânge libertatea de exprimare a voinţei politice şi, implicit, efectivitatea dreptului la vot. Dispoziţiile criticate încalcă şi dreptul persoanei de a fi aleasă, prevăzut de art.37 din Constituţie, întrucât înlătură posibilitatea unei persoane de a candida în acelaşi timp pentru o funcţie electivă locală (primar, consilier local, consilier judeţean) şi pentru o funcţie electivă naţională (deputat sau senator).

În continuare, CCR arată că, având în vedere că actualul Parlament şi-a început mandatul în urma alegerilor desfăşurate la 11 decembrie 2016, iar potrivit dispoziţiilor art.63 alin.(1) din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, Curtea a reţinut că adoptarea actului normativ prin care se aduc modificări legii privind alegerea Parlamentului României s-a realizat cu mai puţin de un an înaintea alegerilor pe care le reglementează, fapt care încalcă Opiniile Comisiei de la Veneţia referitoare la modifciarea legislaţiilor electorale. Mai mult, ţinând cont de faptul că obiectul reglementării - "" unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate", a cărui incidenţă, prin ipoteză, este anterioară datei la care expiră mandatul actualului for legislativ, deci anterioară lunii decembrie a anului 2020, este evident că modificarea se realizează cu şi mai puţin timp înainte de organizarea acestor alegeri.

Amintim că decizia CCR a fost luată în urma sesizării întocmită de Avocatul Poporului, care susţine că OUG 26/2020 "încalcă o serie de prevederi constituţionale şi nu respectă recomandările Comisiei de la Veneţia în materie electorală".

În sesizarea sa. Avocatul Poporului arăta că modalitatea de organizare a alegerilor pentru Parlamentul României nu poate fi legiferată pe calea ordonanţei de urgenţă, fiind împotriva întregii arhitecturi constituţionale (voinţei Constituantei) ca modalitatea de alegere a organului reprezentativ suprem al poporului român să fie dată Guvernului prin delegare.

Avocatul Poporului susţine că, în domeniul electoral, competenţa Guvernului este aceea de organizare a alegerilor şi de reglementare normativă a măsurilor care se impun în acest sens şi nu de stabilire efectivă a sistemului electoral naţional, care reprezintă un drept suveran al Parlamentului.