Pe baza experienţei anterioare, noua strategie a Uniunii Europene (UE) pentru extindere pune statul de drept în centrul procesului de aderare a statelor din regiunea Balcanii de Vest, potrivit declaraţiilor de marţi ale comisarului pentru extindere şi politica de vecinătate Ştefan Fule.
Oficialul european a declarat: "Este un domeniu în care multe ţări au progresat în ultimii ani, însă mai rămân multe de făcut. Pornind de la lecţiile învăţate din extinderile anterioare, trebuie să consolidăm progresele deja înregistrate".
Ţările care aspiră la statul de membru al UE trebuie să demonstreze, încă din fazele iniţiale ale negocierilor, că au capacitatea să asigure funcţionarea corectă a instituţiilor necesare pentru o guvernanţă democratică şi un stat de drept, incluzând în această categorie Parlamentul, Guvernul şi sistemul judiciar (curţile, magistraţii şi agenţiile care aplică legea), arată aceeaşi strategie.
Pe lângă respectarea statului de drept, celelalte două provocări ale extinderii sunt cooperarea regională şi reconciliere în regiune şi dezvoltarea economică.
Deşi nici raportul UE, nici comisarul european nu nominalizează statele de pe urma cărora au fost învăţate aceste lecţii, într-un articol de ieri, publicaţia britanică Financial Times aduce în atenţie evenimentele recente din Ungaria şi România care ar fi readus statul de drept pe lista priorităţilor europene când vine vorba de extindere.