Ce aduce oamenilor de afaceri noul Cod al Muncii

Guvernul urmează să modifice Codul Muncii pentru flexibilizarea pieţei forţei de muncă şi pentru sprijinirea oamenilor de afaceri, pe timp de criză.

Una dintre modificările pe care Executivul vrea să le aducă Codului Muncii face referire la durata timpului de lucru.

Astfel, durata maximă legală a timpului de muncă va fi păstrată la 48 de ore pe săptămână, dar perioada de referinţă în funcţie de care orele de activitate pot fi suplimentate va fi extinsă cu o lună, la patru luni, conform proiectului de modificare a Codului Muncii, citat de Mediafax.

În documentul citat se arată: "Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de patru luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână".

Actualul Cod al Muncii stabileşte o perioadă de referinţă de trei luni luată în calcul pentru depăşirea duratei maxime a timpului de muncă.

• Valabilitatea unui contract de muncă pe durată determinată, majorată cu un an

Una dintre schimbările pe care Executivul vrea să le aducă în Codul Muncii prevede ca valabilitatea unui contract de muncă pe durată determinată să crească la trei ani, de la doi ani, cât este în prezent. Noul Cod al Muncii stabileşte, astfel, că un contract individual de muncă, pe durată determinată, nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni. Forma actuală a Codului Muncii prevede că un astfel de contract nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 24 de luni.

Vor fi eliminate în schimb prevederile conform cărora între aceleaşi părţi pot fi încheiate cel mult trei contracte individuale de muncă pe durată determinată succesiv şi regula conform căreia la încetarea celui de-al treilea contract individual de muncă pe durată determinată sau la expirarea termenului maxim de valabilitate, se încheie un contract pe durată nedeterminată.

• Perioada obligatorie de concediu neîntrerupt, redusă la zece zile

O altă prevedere pe care Guvernul vrea să o aplice prin noul Cod al Muncii face referire la reducerea perioadei de concediul obligatoriu.

Proiectul de modificare a Codului Muncii prevede ca, în cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin zece zile lucrătoare de concediu neîntrerupt, faţă de 15 zile, câte sunt prevăzute în legislaţia actuală.

De asemenea, dacă pe durata unui an calendaristic, angajatul a beneficiat de concediu de odihnă cu o durată mai mare decât cea la care ar fi avut dreptul, atunci angajatorul va putea reţine din salariul angajatului indemnizaţia de concediu aferentă perioadei de depăşire a duratei legale ori va putea opta pentru reducerea corespunzătoare a duratei con-cediului de odihnă în anul următor.

• Preavizul impus salariatului demisionar, extins

Noul proiect de Cod al Muncii mai prevede ca termenul de preaviz impus angajatului care demisionează să fie extins de la maximum 15 zile, la cel puţin 20 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, şi de la 30 la 45 zile pentru salariaţii cu funcţii de conducere. Documentul stabileşte, totodată, că angajatorul va fi obligat să înregistreze demisia salariatului, iar refuzul va da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă.

Forma actuală a Codului Muncii stabileşte că termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau în contractele colective de muncă şi nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, res-pectiv de 30 zile calendaristice pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere.

• Perioada de probă, extinsă

Perioada de probă în care sunt verificate aptitudinile salariatului va fi extinsă, iar contractul de muncă poate înceta fără preaviz pe durata sau la sfârşitul acestei perioade, conform proiectului de modificare a Codului Muncii.

De asemenea, angajatorul va avea dreptul să încadreze succesiv mai mult de trei persoane pentru acelaşi post în intervalul de probă. Vor fi însă abrogate prevederile care stabilesc că, în cazul muncitorilor necalificaţi, perioada de probă are un caracter excepţional care nu poate depăşi cinci zile lucrătoare şi că absolvenţii instituţiilor de învăţământ se încadrează, la debutul lor în profesie, pe baza unei perioade de probă de cel mult şase luni.

• Perioada de compensare a muncii suplimentare, dublată

O nouă prevedere dublează practic perioada de compensare pentru munca prestată suplimentar. Asfel, perioada în care munca suplimentară poate fi compensată prin ore libere plătite va fi prelungită de la 30 la 60 de zile, potrivit proiectului de modificare a Codului Muncii.

Articolul 119 din Codul Muncii, care stabileşte compensarea muncii suplimentare, va fi completat cu un nou alineat, care prevede că, în perioadele de reducere a activităţii, angajatorul va avea posibilitatea de a acorda zile libere plătite ce se vor constitui într-un cont cu care acesta va putea să compenseze, în avans, eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate pe parcursul anului.