CE avertizează că România se confruntă în continuare cu vulnerabilităţi legate de conturile finanţelor publice şi ale balanţei externe

România se confruntă în continuare cu vulnerabilităţi legate de conturile finanţelor publice şi ale balanţei externe, avertizează Comisia Europeană, care a publicat luni analize aprofundate pentru şase state membre, cu scopul de a evalua dezechilibrele macroeconomice în contextul semestrului european, relatează Agerpres.

Celelalte state membre pentru care s-au publicat analize aprofundate sunt Cipru, Ţările de Jos, Slovacia, Spania şi Suedia.

Raportul privind mecanismul de alertă identifică statele membre pentru care ar urma să fie efectuată o analiză aprofundată pentru a evalua dacă se confruntă cu dezechilibre macroeconomice.

"În pofida unor îmbunătăţiri, România se confruntă în continuare cu vulnerabilităţi legate de conturile finanţelor publice şi ale balanţei externe. Deficitele publice şi de cont curent mari, precum şi rata ridicată a inflaţiei, care sunt toate peste nivelurile de dinaintea pandemiei, fac economia potenţial vulnerabilă la şocuri. S-au înregistrat unele progrese în reducerea deficitului de cont curent în 2023, în principal în urma înăspririi politicii monetare şi a consumului privat mai slab. Cu toate acestea, în condiţiile în care politicile rămân neschimbate, riscurile legate de poziţia externă ar urma să rămână ridicate în următorii ani", atrage atenţia Comisia Europeană.

Instituţia apreciază că un motor principal al deficitului de cont curent ridicat îl reprezintă deficit fiscal subiacent mare, care nu a fost suficient corectat în ultimii ani. Conform politicilor actuale, persistenţa deficitelor guvernamentale ridicate ar putea spori datoria externă şi ar face România mult mai dependentă de sursele externe de finanţare, lăsând-o vulnerabilă la schimbările în încrederea investitorilor şi la şocurile externe.

Urmărirea unei strategii credibile de consolidare fiscală este prioritatea cheie a politicilor menite să atenueze riscurile la adresa stabilităţii economiei. Această strategie va necesita implementarea deplină a reformelor fiscal-structurale incluse în PNRR, în special pe cele care vizează o creştere structurală a veniturilor guvernamentale şi o execuţie bugetară mult mai strictă decât în ultimii ani, se arată în analiză.

Progresele decisive cu consolidarea fiscală ar proteja stabilitatea macroeconomică şi ar permite, posibil, o relaxare treptată a politicii monetare şi, prin urmare, vin cu un cost limitat pentru creştere. În paralel, sunt necesare eforturi pentru a menţine competitivitatea costurilor, inclusiv prin menţinerea ajustărilor salariilor în sectorul public şi a salariului minim în linie cu evoluţia productivităţii. În plus, trebuie să continue eforturile de accelerare a reformelor structurale atât de necesare, depăşirea blocajelor în privinţa competitivităţii care nu este legată de costuri şi sporirea absorbţiei fondurilor de coeziune şi a fondurilor PNRR.

CE apreciază că vulnerabilităţile macroeconomice ale României s-au extins în urma pandemiei, într-un context în care s-a înregistrat o creştere extrem de solidă. Redresarea puternică post-pandemie a activităţii economice, sprijinită de relaxarea politicii monetare şi a condiţiilor financiare, precum şi orientarea fiscală sprijinitoare au dus la o creştere a PIB-ului de peste 4%, atât în 2021, cât şi în 2022, mai ridicată decât rata potenţială de creştere a României.

Expansiunea a fost determinată de creşterea robustă a cererii interne, stimulată de avansul rapid al creditării - care a accelerat în ritm anual la aproape 18% la mijlocul anului 2022 - şi de expansiunea extrem de rapidă a salariilor nominale (11,7% în 2022), în condiţiile înăspririi pieţe forţei de muncă. Aceste evoluţii au dus la vulnerabilităţi interne şi externe: inflaţia a atins în medie 12% în 2022, iar deficitul de cont curent a continuat să se adâncească la peste 9% din PIB, reflectând, de asemenea, şocul preţurilor la energie.

În pofida expansiunii economice extrem de solide şi a creşterii veniturilor guvernamentale, deficitul public a rămas ridicat, la 6,3% din PIB în 2022, scăzând doar uşor de la 7,2% din PIB în 2021, în urma avansului rapid al cheltuielilor guvernamentale.

Până acum, România nu s-a confruntat cu dificultăţi în a-şi acoperi nevoile de finanţare. Fundamentale sale economice solide, inclusiv perspectivele solide de creştere pe termen mediu determinate de convergenţa veniturilor cu UE şi nivelul scăzut al datoriei continuă să susţină capacitatea sa de a-şi acoperi finanţarea de care are nevoie. Rezervele valutare ale României par în general adecvate, acoperind aproximativ 4,7 luni de importuri şi mai mult de 100% din datoria externă pe termen scurt la finalul lui 2023.

Cu toate acestea, intrările nete pentru investiţiile de portofoliu au fost mai mult decât duble în primele trei trimestre din 2023, faţă de perioada similară din 2022, ridicându-se la peste 13 miliarde de euro sau aproximativ 4% din PIB, întrucât deficitul public mare a fost finanţat din ce în ce mai mult din surse externe. Această creştere a investiţiilor de portofoliu a dus la o majorare aproape echivalentă a rezervelor valutare, dar riscă să modifice mixul de finanţare către instrumente mai puţin stabile.

Randamentele la obligaţiunile guvernamentale au scăzut marginal în 2023.

Cu toate că, recent, condiţiile globale de finanţare s-au relaxat oarecum, ele rămân stricte şi supuse incertitudinilor, iar România poate fi vulnerabilă dacă încrederea investitorilor se modifică şi apar şocuri externe, se mai spune în analiză.

Sectorul bancar este bine capitalizat, lichid şi profitabil. De câţiva ani, capitalizarea sectorului bancar al României este relativ stabilă. Rata de adecvare a capitalului a fost 21,6% în trimestrul trei din 2023, mult peste nivelul minim recomandat şi media din UE. Profitabilitatea a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani, cu o rentabilitate a capitalului de 18,3% în trimestrul trei din 2023, aproape dublă faţă de media UE. Rata creditelor neperformante a scăzut semnificativ, ajungând la 2,7% în trimestrul trei din 2023. Ponderea împrumuturilor pentru întreprinderi denominate în valută este ridicată, la 45% din total. Ea constitue un risc în eventualitatea unei deprecieri semnificative a cursului de schimb, dar este compensată de nivelul relativ scăzut de îndatorare şi de profitabilitatea ridicată, susţine Executivul comunitar

"Per ansamblu, vulnerabilităţile României persistă şi ţara este expusă la şocuri, dacă nu sunt luate rapid decizii politice. Recenta îmbunătăţire a conturilor externe şi moderarea dinamicilor preţurilor sunt evoluţii pozitive. Totuşi, aceste tendinţe rămân fragile. Pentru a evita escaladarea vulnerabilităţilor, sunt necesare politici adecvate, în special ţinând cont de deficitul ridicat", susţine Comisia.