Ce companii au de câştigat din slăbirea EUR în 2024?

Economia globală a fost surprinzător de rezilientă în 2024, inflaţia de bază şi evoluţia pieţei muncii s-au plasat în trena prognozelor optimiste. Iar pieţele au început de ceva vreme să includă în preţ unele scăderi în aşteptarea deciziilor băncilor centrale de scăderi ale ratelor dobânzilor. Însă cea mai pregnantă tendinţă este decuplarea politicii monetare din zona euro de cea americană, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Potrivit comunicatului, BCE reduce ratele, însă economia nu îşi revine în ritmul anticipat

Prima parte a anului a fost marcată de volatilitate la nivel global, provocată de tonul mai restrictiv al FED privind politica monetară, dar şi de revenirea inflaţiei pe un trend ascendent în zona euro. Inflaţia în zona euro a avut un puseu de creştere în luna mai faţă de aprile, de la 2,4% la 2,6%, chiar înainte ca Banca Centrală Europeană să ajusteze în scădere dobânda de referinţă în zona euro cu un sfert de punct procentual.

Reducerea, prima operată din 2019 până acum, a fost aplicată în contextul în care creşterea economică a înregistrat scăderi în primul trimestru şi dă semne de revenire lentă, în special în sectorul producţiei.

Însă decizia BCE contrastează puternic cu cele adoptate în trecut, atunci când, peste ocean, FED lua inţiativa. Consecinţele pot fi negative pentru moneda unică europeană, pentru că aici putem vorbi despre o decuplare a politicii monetare europene de cea americană.

Specialiştii avertizează că o posibilă depreciere a monedei europene în raport cu cea americană ar duce la o accelerare a inflaţiei importate.

Motivele menţinerii ratelor dobânzilor la niveluri ridicate? Incertitudinile din economie

Preşedinta BCE, Christine Lagarde, remarca faptul că perspectivele inflaţioniste au înregistrat "o îmbunătăţire semnificativă" şi că există posibilitatea ca politica monetară să treacă într-o fază de relaxare.

Însă incertitudinile persistă, iar revizuirea asecendentă a inflaţiei pentru anul viitor, de la 2% la 2,2% a fost o surpriză pentru actorii din piaţă, în condiţiile în care inflaţia medie pentru acest an este prognozată la 2,5%. Investitorii se aşteaptă la cel mult încă o reducere pentru 2024, dar data acesteia devine incertă în condiţiile în care reducerea ratei dobânzii din iunie a fost operată în condiţiile creşterii inflaţiei, decizie care poate afecta credibilitatea BCE.

În schimb, Rezerva Federală a SUA menţine neschimbate ratele dobânzilor, între 5,25 şi 5,5%,cel puţin până la şedinţa din septembrie. Este cel mai ridicat nivel al ultimilor 23 de ani după ce presiunile asupra preţurilor au rămas ridicate.

Dată Valoare

31 mai, 20243.27%

30 aprilie, 20243.36%

31 martie, 20243.48%

29 februarie, 20243.15%

31 ianuarie, 20243.09%

31 decembrie, 20233.35%

30 noiembrie, 20233.14%

31 octombrie, 20233.24%

Grafic - evoluţia inflaţiei în SUA (Sursa: Federal Reserve)

În România, presiunile asupra inflaţiei se menţin. Execuţia bugetară pe primele 6 luni, care arată un deficit peste 2%, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor a determinat Banca Centrală să menţină nivelul dobânzii de referinţă la 7%.

La acestea se adaugă deficitele de cont curent şi nivelurile datoriei publice, care pot influenţa cursul de schimb. BNR anunţa în primele 4 luni o creştere a deficitului de cont curent cu peste 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar datoria externă a urcat cu 1,8 miliarde de euro.

EUR versus RON. Ce companii au de câştigat din slăbirea oricăreia dintre cele două monede?

În opinia lui Jacek Jurczinski, CEO Akcenta, companie specializată în schimb valutar şi plăţi internaţionale "situaţia pentru companiile de import-export este cel puţin dificilă. Băncile centrale din zona euro şi din SUA menţin ratele dobânzilor la niveluri foarte ridicate, iar acum, la jumătatea anului, este clar că relaxarea politicii monetare de către ambele bănci centrale va decurge mai lent decât se aştepta la începutul acestui an".

În opinia sa, cea mai apropiată decizie a FED-ului de reducere a ratei dobânzii ar putea fi septembrie, însă "este, totuşi, foarte posibil ca FED să nu reducă ratele până în trimestrul al patrulea", completează Jurczynski.

Ratele mai mari ale dobânzilor se traduc printr-o finanţare mai scumpă a companiilor şi o creştere economică lentă.

"În plus, întreprinderile de import-export se luptă în continuare cu o cerere mai slabă, în special în sectorul manufacturier cu orientare geografică către Germania. Cu toate acestea, perspectivele cererii pentru a doua jumătate a acestui an încep să se îmbunătăţească, după cum confirmă mai mulţi indicatori de susţinere (de exemplu, indicii PMI), ceea ce face ca perspectivele pentru lunile următoare să fie uşor optimiste", spune Jurczinski.

Şi în economia românească există semnale pozitive privind o revigorare a exporturilor.

"Remarcăm o îmbunătăţire treptată a sentimentului firmelor româneşti, inclusiv în ce priveşte evoluţiile viitoare ale pieţei, însă cererea externă rămâne deocamdată mai slabă", conclude Jacek Jurczynski.

Evoluţia depinde însă, şi de cât de repede îşi revine economia germană, cea mai importantă piaţă de export pentru produsele româneşti. Iar perspectivele nu sunt optimiste. În loc să crească, sentimentul companiilor din Germania s-a deteriorat în iunie, când indicele ifo privind climatul de afaceri a scăzut în iunie la 88,6 puncte, de la 89,3 puncte în mai. Practic, economia germană are dificultăţi în depăşirea stagnării.

Politica BNR poate face ca EUR să treacă pragul critic de 5 Lei

Excedentul de lichiditate din piaţă a pus presiune asupra dobânzilor a menţinut la un nivel stabil moneda naţională, care nu a înregistrat fluctuaţii importante.

Şedinţa din iulie a adus însă prima reducere a ratelor dobânzilor cheie şi în România. Iar dacă BNR va continua şi cu alte reduceri în acest an, în ciuda unui platou pe care se menţine inflaţia, indicele armonizat al preţurilor fiind în luna iunie 4,9%, putem asista la o slăbire a monedei naţionale. Iar atingerea pragului psihologic de 5 lei pentru un euro s-ar putea înregistra în a doua parte a anului, aşa cum arată prognoza FX a analiştilor Akcenta.

Prognoza FX

1M3M6M12M

EURUSD1,081,071,071,05

EURRON4,974,985,005,00

USDRON4,604,654,674,76

Analiştii Akcenta remarcă şi faptul că leul s-a păstrat într-o situaţie stabilă atât faţă de EUR, cât şi faţă de USD în acest an, e adevărat că susţinut de activitatea BNR, care nu s-a abătut de la politica monetară restrictivă. Stabilitatea cursului de schimb RON/EUR a ajutat exportatorii români care au reuşit să-şi crească afacerile de la începutul anului. În perioada ianuarie-aprilie 2024, firmele româneşti au înregistrat o revenire mai rapidă a exporturilor şi importurilor în UE, iar mişcări mai semnificative ale cursului EUR/RON ar putea deschide şi mai multe oportunităţi pentru firme de a avea cursuri de schimb mai bune atât la export, cât şi la import.

Un leu mai slab în raport cu moneda unică europeană poate însemna o evoluţie pozitivă a exporturilor, dar şi o creştere a preţurilor importurilor. În schimb, raportul dintre USD şi RON este determinat de evoluţia EUR/USD. Un dolar mai slab şi o tranzacţionare mai aproape de nivelul de 1,10 în EUR/USD înseamnă, de asemenea, un USD mai slab faţă de RON, posibil spre 4,55 lei pentru un dolar american. În schimb, un USD mai puternic faţă de EUR înseamnă şi un USD mai puternic faţă de RON, spre valoarea de 4,70 lei pentru un dolar american.

Chiar şi asistând la fenomenul de "dedolarizare" pe pieţele emergente, unde un dolar puternic defavorizează schimburile comerciale, ponderea monedei americane în tranzacţiile internaţionale rămâne la un nivel record.

Intervalul de tranzacţionare se menţine 1,05 - 1,10 EUR/USD, mai apropiat de 1,05 pentru această vară. Dacă rata inflaţiei în Statele Unite va fi sub nivelul de 3%, este posibil ca FED-ul american să scadă rata dobânzii pentru a crea mai mult spaţiu de manevră pentru slăbirea dolarului. În cazul în care inflaţia se va menţine la un nivel ridicat, vom asista la o menţinere a politicilor restrictive peste ocean.