CE: Corupţia şi fraudele din achiziţiile publice rămân o problemă în România

Campania frenetică anticorupţie derulată de procurori, în ultimele luni, pare să nu fi fost suficient de "zgomotoasă" pentru Comisia Europeană (CE). Potrivit Raportului de ţară pe 2015 al CE, corupţia şi fraudele din achiziţiile publice rămân o problemă în România. Totodată, incertitudinile legislative provoacă ineficienţă atât în sectorul public, cât şi în cel privat.

Dificultăţile din sistemul achiziţiilor publice sunt determinate de o combinaţie de mai mulţi factori, între care lipsa de stabilitate şi fragmentarea cadrului legislativ, verificările deficitare din sistemul instituţional, calitatea concurenţei în achiziţiile publice şi capacitatea administrativă a cumpărătorilor din sistemul public, inclusiv capacitatea şi competenţa personalului care se ocupă de procedurile de achiziţii publice, atât la nivel naţional, cât şi local.

Adoptarea strategiei pentru achiziţii publice este aşteptată să aibă loc în acest an.

"Tratarea problemei corupţiei şi a fraudelor în achiziţiile publice rămâne o provocare", se arată în raport.

Reprezentanţi ai societăţii civile au observat diferenţe majore între numărul de cazuri de nereguli identificate şi urmărite în diferite zone ale ţării şi de către diferite agenţii.

Autorităţile locale sunt în mod special afectate de lipsa transparenţei în alocarea fondurilor publice, iar riscurile de corupţie în atribuirea contractelor publice la nivel local sunt substanţiale, potrivit raportului, care notează că utilizarea repetată a excepţiilor afectează transparenţa şi deschiderea faţă de piaţă şi creează posibilitatea pentru corupţie.

Un alt motiv special de îngrijorare în domeniul achiziţiilor publice este conflictul de interese.

În 2014, Agenţia Naţională de Integritate a rezolvat 514 cazuri, din care 101 s-au referit la conflicte de interese administrative, iar 60 la conflicte de interese de natură penală. Multe dintre aceste cazuri implică politicieni şi oficiali publici la nivel local.

În aceste condiţii, un sistem de prevenţie (ex-ante), dezvoltat de Agenţia Naţională de Integritate, ar trebui, potrivit Comisiei Europene, să ajute la prevenirea şi identificarea mai eficientă a conflictelor de interese.

Totuşi, rămân probleme legate de suprapunerea responsabilităţilor, de exemplu în domeniul controlului ex-ante, insuficienta colaborare interinstituţională şi verificările şi analizele care duc la o interpretare inconsecventă a legislaţiei şi la decizii contradictorii ale autorităţilor implicate în achiziţii publice, se arată în raport.

În continuare rămâne dificil de anulat contractele au fost identificate conflicte de interese, în special dacă au fost executate parţial sau total.

Aplicarea incorectă a legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice determină corecţii financiare substanţiale şi contribuie la rata scăzută de absorbţie a fondurilor europene. Există încă o percepţie generală a unui nivel ridicat de corupţie, fraude şi conflicte de interese, care continuă să provoace îngrijorări serioase pentru autorităţile contractante, referitoare atât la fondurile europene, cât şi cele naţionale.

O proporţie de 40% din reclamaţiile legate de achiziţiile publice din România se referă la contracte finanţate cu fonduri europene, potrivit raportului CE.

Autorităţile române au început recent să lucreze la o strategie şi un plan de acţiune pentru creşterea calităţii cadrului legislativ, coerenţa şi eficienţa sistemului instituţional, corectitudinea şi calitatea procesului de achiziţii publice, cu accent pe profesionalism şi integritate, precum şi pe capacitatea sistemului românesc de achiziţii publice de a stimula concurenţa. Strategia şi planul de acţiune trebuie prezentate de autorităţile din România până la sfârşitul lunii iunie 2015, iar măsurile incluse trebuie implementate până la sfârşitul lui 2016.

Comisia Europeană consideră că sistemul electronic de achiziţii publice este un factor important pentru modernizarea administraţiei publice. Acest tip de achiziţii poate genera economii semnificative, îmbunătăţi transparenţa achiziţiilor publice, reduce timpul de realizare a contractelor şi să crească concurenţa. Cu toate acestea, progresele făcute de România în această privinţă sunt limitate, procesul fiind afectat de problemele generale înregistrate de procesele de achiziţii publice.