Ce înseamnă scăderea cererii de electricitate pentru tranziţia energetică a Europei?

Dinamica cererii de electricitate din 2023 a fost determinată aproape exclusiv de China, în condiţiile în care cererea din economiile dezvoltate a înregistrat scăderi puternice, conform ultimelor date ale organizaţiei ecologiste neguvernamentale Ember (ember-climate.org).

Creşterea de circa 636 TWh la nivel global a avut loc pe fondul unei creşteri de aproape 611 TWh în China şi a unei creşteri de circa 100 TWh în India

Pe de altă parte, cererea din Uniunea Europeană a scăzut cu circa 95 TWh faţă de anul precedent, în condiţiile unei scăderi de 26,5 TWh în Germania. Cererea de electricitate din SUA a scăzut cu 61,4 TWh în 2023 faţă de 2022, în condiţiile în care declinul de la nivelul grupului economiilor dezvoltate G7 a fost de 150,6 TWh.

Divergenţa dintre ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare s-a adâncit şi în ceea ce priveşte producţia de electricitate, în special din punct de vedere al structurii surselor.

Conform datelor de la Ember, energia electrică produsă în China din surse curate a ajuns la 35,3% din total în 2023, respectiv 3.337 TWh. Energia produsă din surse solare şi eoliene a ajuns la circa 16% din total, peste media globală de 13%.

Cea mai mare parte a energiei electrice din China continuă să fie produsă din combustibili fosili, circa 65%, pe fondul unei producţii record de electricitate în centrale pe cărbune, de circa 5.742 TWh, respectiv 60,7% din total

Creşterea cu 6,9% a cererii de electricitate faţă de anul precedent a determinat şi o creştere cu 5,9% a emisiilor poluante, în condiţiile în care capacităţile solare şi eoliene au acoperit 46% din această creştere, iar restul a fost acoperit de centralele pe cărbune.

Cărbunele a avut o pondere mult mai mare în producţia de energie electrică a Indiei, de 75,2% din total în 2023, respectiv 1.480 TWh. În structura producţiei locul secund este ocupat la mare distanţă de energia produsă în centrale hidroelectrice, circa 7,6%

În timp ce la nivelul principalelor economii emergente se înregistrează creşteri masive ale cererii şi producţiei de energie electrică, în Statele Unite cererea de electricitate a scăzut în 2023 faţă de anul precedent, în condiţiile în care producţia totală a rămas relativ constantă în ultimii 24 de ani.

Ponderea combustibililor fosili în producţia de electricitate a fost de 59% în 2023, în condiţiile unei creşteri până la 42,4% a ponderii energiei generate în centrale pe gaze naturale şi a scăderii până la 15,9% a energiei generate în centrale pe cărbune.

Ponderea producţiei de energie în centrale eoliene şi solare a crescut până la 16%, peste nivelul înregistrat în Mexic (12%) şi Canada (7%), iar centralele atomice reprezintă cea mai mare sursă a energiei produse cu emisii scăzute, de circa 18% din totalul producţiei de energie electrică.

Declinul cererii din Uniunea Europeană a fost semnificativ mai mare decât cel înregistrat în SUA, iar aceasta a condus la schimbări importante din punct de vedere al consumului per capita.

Astfel, China a depăşit UE pentru prima dată, cu un consum de 6,6 MWh, în creştere de la 6,2 MWh în 2022, faţă de 6,1 MWh, în condiţiile în care consumul per capita din Germania a scăzut până la 6,2 MWh, de la 6,5 MWh.

Raportul de la Ember arată că sursele eoliene din Germania au ajuns la 27,2% din totalul producţiei de electricitate şi au depăşit cărbunele (26,8%). Cea mai mare economie europeană a generat 46% din electricitate în centrale alimentate cu gaze şi cărbune şi 39% în centrale solare şi eoliene şi are o ţintă de 75% pentru producţia din surse regenerabile până în 2030.

La nivelul Uniunii Europene, producţia de energie obţinută în centrale eoliene şi solare a ajuns la circa 27% din total în 2023, reprezentând circa 718 TWh, de la 22,7% în anul precedent, respectiv 631 TWh

Ponderea energiei electrice produse în centrale pe cărbune a scăzut cu aproape 4 puncte procentuale în 2023 faţă de anul precedent, până la 12,5%, iar ponderea gazelor naturale a scăzut până la 16,6%, echivalentă cu 448,5 TWh.

"Este nevoie de planificare şi investiţii atente pentru a menţine această dinamică şi a atinge ţinta de energie electrică fără emisii de carbon până în 2035", se subliniază în raportul de la Ember.

În timp ce schimbarea structurii producţie de energie electrică pare să reprezintă o veste bună pentru tranziţia energetică, declinul cererii arată altceva.

Cererea ar fi trebuit să crească, în condiţiile în care guvernele europene promovează agresiv electrificarea cu orice preţ a unui număr tot mai mare de sectoare economice.

Pe de altă parte, scăderea semnificativă a cererii a atenuat o parte din problemele surselor intermitente de energie electrică, precum şi presiunile pentru creşterea preţurilor la nivelul consumatorilor finali, iar astfel factorii decizionali ar putea să nu beneficieze de o imagine corectă a sustenabilităţii tranziţiei energetice.

O ştire recentă din Financial Times arată că marile companii europene de utilităţi, cum sunt Iberdrola, Engie, Statkraft sau Orsted îşi reduc ţintele de energie regenerabilă, iar "tendinţa de reducere şi revizuire a planurilor evidenţiază dificultăţile economice ale tranziţiei de la combustibilii fosili".

În aceste condiţii, autorităţile europene trebuie să găsească cât mai rapid adevărata semnificaţie a scăderii cererii de electricitate din Europa, care s-a înregistrat în cinci din ultimii şase ani, atât pentru tranziţia energetică, dar şi pentru competitivitatea în faţa economiilor în curs de dezvoltare.