English
Turbulenţele actuale din pieţele financiare nu sunt tipice pentru un eveniment de scurtă durată, în care o clasă de active sau alta cedează, ci reflectă mai degrabă o schimbare de naraţiune, cu repercusiuni pe scară largă, conform CNBC.
Naraţiunea în cauză este legată de politica Rezervei Federale de a ţine ratele dobânzilor jos, de pe urma căreia beneficiază toată lumea de pe Wall Street. Or, acest lucru se schimbă, scrie publicaţia americană.
Potrivit CNBC, urmează o perioadă în care dobânzile vor rămâne ridicate pentru mai mult timp, idee pe care oficialii Fed au încercat să o inducă în piaţă, dar pe care investitorii încep abia acum să o absorbă. În acest context, indicii pieţei de acţiuni americane se confruntă cu scăderi pronunţate în ultimele două luni, iar randamentele titlurilor de stat au crescut până la cele mai ridicate niveluri din ultimii şaisprezece ani.
"Când ai o economie bazată pe rate zero, odată cu această mişcare rapidă (n.r. a randamentului titlurilor de stat pe zece ani) către 5%, calculele trebuie să se schimbe, deoarece ramificaţiile se vor schimba", a spus Quincy Krosby strateg şef global la LPL Financial. "Costul capitalului creşte, iar companiile vor trebui să se refinanţeze la rate mai mari".
Conform CNBC, creşterea ratelor este cu atât mai neplăcută cu cât, sezonul raportărilor financiare aferente trimestrului al treilea pentru corporaţiile americane este chiar după colţ. "Toate acestea trebuie asimilate şi digerate de către piaţă", a adăugat Krosby. "Puteţi vedea că este tulburător şi dificil".
• Îngrijorările legate de economie şi inflaţie
Conform ultimului raport al Departamentului Muncii din Statele Unite, numărul noilor locuri de muncă create a crescut brusc în august, în pofida percepţiei că piaţa muncii slăbea, exercitând astfel o presiune mai redusă asupra creşterii salariilor. Or, acest lucru a sporit îngrijorările investitorilor că banca centrală a SUA va fi forţată să îşi menţină politica monetară agresivă. De altfel, această percepţie a fost întreţinută şi de cel puţin patru membri ai Fed, care au indicat fie că susţin rate mai mari, fie că dobânzile vor rămâne ridicate pentru o perioadă lungă de timp, conform CNBC.
"O mare parte din economie a evoluat pe fondul ratelor scăzute şi negative", a spus Krosby. "Acum se adaptează la ceea ce, din punct de vedere istoric, ar fi considerat un regim mai normal al ratelor".
Conform CNBC, înainte de criza financiară din 2007-2008, media randamentului titlurilor de stat americane pe zece ani era de circa 7%, nivel de asemenea denaturat de creşterile istorice ale ratelor de la începutul anilor 1980. "Dar, după ce trăieşti cincisprezece ani într-un regim cu rate nefiresc de scăzute, ceea ce este normal pare anormal", scrie publicaţia americană.
• Probleme pentru instituţiile bancare
Potrivit CNBC, multe părţi ale economiei Statelor Unite se confruntă cu riscuri substanţiale provenite din ratele ridicate ale dobânzilor, dar nicio zonă nu este mai expusă decât cea bancară. Sectorul a fost zugduit la începutul acestui an de eşecul câtorva bănci, ce acumulaseră prea multă datorie guvernamentală cu maturitate mare, pe care a fost nevoită să o vândă în pierdere, după ce s-au confruntat cu o avalansă de cereri de retragere a depozitelor.
În al doilea trimestru, pierderile nerealizate din bilanţurile băncilor se ridicau la 558,4 miliarde de dolari, sumă cu 8,3% mai mare faţă de perioada anterioară, potrivit Federal Deposit Insurance Corp. Dintre acestea, titlurile achiziţionate pentru a fi deţinute până la maturitate, cele ce au cauzat o mare parte a turbulenţelor din acest an, totalizau 309,6 miliarde de dolari. Or, aşteptările sunt ca această sumă să crească, crede Larry McDonald, un veteran al Wall Street-ului şi fondatorul The Bear Traps Report, conform CNBC.
În cazul în care randamentele titlurilor de stat vor creşte la 6-7%, băncile vor trebui să îşi acopere pierderile, astfel încât, pot fi forţate să emită acţiuni, ceea ce ar duce la diluarea preţului titlurilor instituţiilor de credit, este de părere McDonald.
Dobânzile mai ridicate sunt resimţite şi de consumatori, prin costuri mai mari ale creditelor ipotecare sau ale împrumuturilor personale, între altele. Peste 36% dintre bănci au raportat înăsprirea standardelor de creditare în trimestrul al treilea, nivel ce este în concordanţă cu perioadele de recesiune, conform CNBC.
În acelaşi timp, disfuncţionalităţile de la Washington pot strâni îngrijorările deţinătorilor de obligaţiuni americane, în contextul în care datoria publică a Statelor Unite a atins aproape 120% din PIB, iar costurile nete de finanţare cresc rapid. Potrivit Biroului pentru Buget al Congresului, anul viitor, costurile de finanţare ale datoriei SUA vor fi de 745 miliarde de dolari, faţă de 663 miliarde de dolari anul acesta, scrie publicaţia americană.
În plus, investitorii străini s-au îndepărtat de obligaţiunile guvernamentale americane, deţinerile Chinei reducându-se cu circa 17%, sau 175 de miliarde de dolari, în ultimul an, potrivit datelor Departamentului de Trezorerie. De asemenea, Rezerva Federală şi-a redus deţinerile de titluri de stat cu peste 800 miliarde de dolari, de când a încetat să mai reinvestească veniturile obţinute din titlurile care ajungeau la maturitate, în iunie 2022, potrivit CNBC.
• Ratele se apropie de maxime
Pentru mulţi actori ai pieţei, ratele s-au apropiat de maxime. În plus, există percepţia că, dacă ceva nu se ceva schimbă rapid, o recesiune este aproape inevitabilă, scrie CNBC.
McDonald crede că Rezerva Federală nu mai poate creşte dobânzile. "Este pur şi simplu prea multă durere", a spus veteranul de pe Wall Street.
În opinia lui Joseph LaVorgna, fost economist la Casa Albă, aprecierea randamentelor (n.r. titlurilor de stat americane) este probabil aproape de final. Din punctul său de vedere, consecinţele posibile includ o recesiune economică, iar Fed trebuie să reînceapă achiziţia de obligaţiuni.
"Vânzarea (n.r. din pieţele de acţiuni) nu se explică prin factori fundamentali", a spus LaVorgna, care a fost economist şef al Consiliului Economic Naţional sub fostul preşedinte Donald Trump. "Cred că, la un moment dat, pieţele vor ajunge suficient de ieftine încât să atragă cumpărătorii. Faptul că suntem la mai multe abateri standard faţă de nivelul la care ar trebuie să fie ratele, îmi sugerează că ne aflăm mai aproape de acel punct".
În opinia sa, slăbirea pieţei forţei de muncă sau alte semne de fisuri în economie pot descuraja Rezerva Federală să mai crească dobânzile şi pot pregăti terenul pentru rate mai scăzute. "Pacientul, adică pieţele financiare, nu este foarte sănătos. Aşa cum am spus de mai multe ori, Fed a mers prea departe şi prea rapid. În cele din urmă, lucrurile se vor inversa", a spus LaVorgna, conform CNBC.
Faţă de maximul atins la finele lunii iulie, ieri, înaintea deschiderii sesiunii bursiere din Statele Unite, indicele S&P 500 avea un declin de 7,8%, dar de la începutul anului, principalul coş de acţiuni american era în creştere cu 10%, potrivit datelor Investing.com.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2023, 07:10)
perioada lunga….
dobanda reala ipotecara la av de 5% arata clar ca e balon …. au grafic in timp real ce arata ca dob reala ipotecare urmeaza traiectoria naturala … din vale 93-2013 in bula 87 2005 din bula in vale si tot asa ….decigraficul in timp real arata clar ca : costurile tre sa se baloneze ca sa prabuseasca dobanda reala ipotecara la av de 5%….
surpriza face ca dobanda reala ipotecara la avans de 5% este exact in varf… plus minus cv luni / juma de an… si am deja desenal pe grafic parapola in care arata ca tre sa cada “natural” incepand cu sfarsitul lui 2024-2025… unde dobanda reala ipotecara la av de 5% in cadere se va intersecta cu debt trap nominal innpiata la cocioabe… undeva prin 2025-2026 plus minus…. iar prin 2029-2030 dobanda reala ipotecara la av de 5% va deveni iar “ieftina”…
ps: sunt forme de debt trap in piata… gov si banca centrala stiu asta… sunt complici…
pss: randamnet real negativ deja la dob reala ipot cu av de 5%… deci “atentie se inchid usile”…. urmeaza in fata statia …. “dob reale pozitive ipotecare ch av de 5%”…. nu se recomanda “mancatul” in “tren”…. urmeaza ceva “curbe”…
costul de trai tre sa se baloneze ca sa coboare dob reaa… ca sa existe motiv de “ieftinire” tre sa existe cauza de scumpire…
momentan indexul a sarit cu 110-120% nominal din 2020… prezent… tre sa se duca minim cumulat la 300-400-500% nominal pana in 2029…. ca sa se considere dob reala ipotecara cu av de 5% ieftina!
deci sa luam cu paine si sa bagam cu sare… caci dupa 2025-2026 incepe marea somaj”eala poate resuseste “fonduri ue” sa amane pana in 2028-2029…
dar nu prea cred… sa avem pe romania asa minime “istorice” pe 9 ani legati… de sii daca ne uitam pe media ue… ei sunt in spatele nostru… deci au ceva praf in pusca… doi am furat startul… caci deficitul nostru ciclic i-a ajutat pe europeni … cererea noastra le-a dat lor de munca…. cand consumul nostru scartie… scartie productia in germaniuta…(primul semn).
flipuiti graficul “somaj” si suprapunetinpeste credite plus CPI index nominal…. marcati cu X zonee de “intalnire”… e simplu.(acum sunt “certate” fiecare pe cont prorpiu … nu au nevoie de “ajutor” si deci nici de fmi… vedme in fata cand isi risipeste punga cu galbeni iar)
s c c r e t
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2023, 07:25)
Marile banci americane au castigat deja competitia cu marile banci europene, au un leverage mult mai mic, undeva pe la 11X equity vs peste 15X la marile banci UE. Unele banci UE au chiar un leverage de 19X.
Calculat simplu, fara sa mai scad pozitia de cash din datoria totala, JPMorgan are un leverage de 11,4X equity, Citigroup are 10,6x (total debt= 2,214 b$/ 209b equity) iar BofA are 10X leverage.
Investitiile in bonduri ale bancilor sunt imense, dar daca le tin pana expira nu au de ce sa marcheze pierderi la final. Dar, sunt bonduri care au fost cumparate scump (si purtatoare de dobanzi mici) asa ca ”costul de oportunitate” pt banci este urias in acest moment.
Politica Fed a fost foarte slaba, mai ales in perioada 2021-2022. Fed a oprit QE abia in martie 2022 cand putea linistit sa o faca din mai-iunie 2021, cand curgeau sume enorme de la guvern pt sprijinul populatiei. Fed a cumparat in aceasta perioada bonduri de peste 1 trilion$ si a crescut mult preturile in piata. Bancile, naive, au cumparat aceste bonduri scumpe si acum se vad rezultatele. CEO-ul JPMorgan, Jamie Dimon, a fost singurul care a spus in iunie 2021 ca el, decat sa cumpere aceste bonduri scumpe, prefera sa stea pe cash.
In acest moment si pana in martie 2024, este in vigoare linia de creditare de urgenta de la Fed prin care bancile pot da la schimb fara discount bonduri guvernamentale si primesc cash si platesc o dobanda pe la 5,4%/an. Bancile se cam feresc sa foloseasca acest credit si pt ca deponentii s-au mai linistit in acest moment si pt ca in martie urmeaza sa se publice lista cu bancile care au folosit acest credit. Daca dobanda Fed ramane mare si in martie eu ma astept ca aceasta linie de credit (emergency BTFP Bank Term Funding Program facility) sa fie prelungita inca un an.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de wes în data de 05.10.2023, 12:55)
Fed a inceput sa faca reverse REPO din iunie 2021. Facea QT fara sa faca oficial QT. Powell isi risca mandatul daca incepea mai repede. Si asa au fost lupte teribile ca sa-l scoata pe tusa. Nu au reusit.
A inceput sa creasca ratele imediat dupa confirmare.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2023, 16:46)
Fed nu facea niciun QT in 2021 ci bancile inecate in cash (cu banii de la guvern ajunsi in conturile clientilor) accesau facilitatea reverse repo ca sa mai faca un mic profit peste noapte (pt ca este o facilitate overnight, pe termen foarte scurt).
Dar in perioada mai.2021- martie.2022 Fed a cumparat bonduri de peste 1 trilion$ si acest lucru nu mai era necesar. Dobanda Fed era oricum aproape de zero si nu era nevoie sa mai cumpere bonduri. Inflatia era deja in crestere exploziva in iunie 2021, celebra ”inflatie tranzitorie” despre care vorbea Powell. Si probabil ca inflatia generata de problemele lanturilor comerciale ar fi fost tranzitorie daca nu incepea razboiul lui Putin.
Si eu n-am spus ca in iunie 2021 Fed ar fi trebuit sa inceapa QT, eu am spus ca nu mai era necesat sa faca QE. Ca un om intelept, in fata valului de bani de la guvern, ar fi trebuit sa opreasca QE si sa lase piata sa absoarba datoria noua pe care o facea administratia Biden. ”Ajutorul” Fed a fost excesiv si, ca o consecinta, in 2023 bancile platesc cu profitul pentru excesele Fed dar si pentru naivitatea lor.
Si mai stau si ma intreb, peste vreo 2 ani, cand dobanzile pe termen lung vor scadea din nou sub 2%, bancile americane se vor mai inghesui sa cumpere astfel de bonduri purtatoare de dobanzi mici? Dar China si Japonia se vor mai inghesui sa cumpere astfel de bonduri?
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2023, 16:59)
economia e extrem de hot sau na mai nou doar hot, pe baza cadourilor din pandemie.
nu vedeti companiile nu gasesc oameni, asta s-a mai intamplat doar in 2007 2008. normal e angajatul sa nu gaseasca f usor job nu invers.
in 2007 2008 daddeai anunt si veneau 5 persoane toate angajate in alta parte , veneau sa vada dc dai mai mult. pe acelasi loc de munca inainte aveam 100 de cv uri.
asta se intampla si acum. ce legatura are economia super incinsa cu putin? mai ales la americani de ex? nici una.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2023, 18:25)
Un articol interesant citit recent spunea ca scaderea puternica a inflatiei de la 9% la 3-4% nu a fost absolut deloc rezultatul politicii restrictive a Fed. Inflatia in SUA a scazut pur si simplu pentru ca au scazut preturile petrolului si ale gazelor naturale in 2023. Dupa socul indus de Putin in 2022, pietele energetice au inceput sa se reaseze si sa functioneze , nu perfect, dar mai bine in 2023.
Efectele politicii Fed vor incepe abia acum sa se simta in economia SUA si este foarte posibil sa descoperim in lunile urmatoarele ca Fed a facut deja prea mult.
Cele mai afectate pana acum de politica Fed au fost doar bancile americane, piata imobiliara, REIT-urile, dar nu si economia in sine. Acum urmeaza valul doi pentru banci, cresterea creditelor neperformante...
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2023, 19:57)
recrificare…
intamplat prin 2003 spre 2005….
acum ne aflam in crack up boom…
ca nu e bula in pret bani reali e bula in pret credit in circulatie …(vezi datoria gov ca procent din pib si vezi datoria familiilor ca procent din pib- ca sa vezi cine speculeaza tura asta mai mult).
avem copii in piata … deci nu ai productivitate ci consum… = inflatie… caci astia papa si “ca “ c… banii munciti cu truda de parinti… adica comportamentul lor pe moment anihileaza productivitatea si forma de hording mari din piata… fortand parintii sa cheltuie ca bezmeticii pana sare in tavan costul de trai si rupe mufa cererii…
s c c r e t
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2023, 19:58)
in ro pretulnla pompa tot sus…
s c c r e t
2.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2023, 20:20)
In 2003 2005 nu a fost deficit de forta de munca pe piata cum e acum. sau cum am avut in 2007 2008. deci nu seamana din punctul asta de vedere.
2.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2023, 22:42)
... repo = repossession (reposesiune) ... adica da-mi bani azi, eu iti dau obligatia inpoi pana maine, pentru ca am nevoie de cash sa-mi onorez contractele ... si promit sa reascumpar obligatia ta inapoi ... mai simplu, imi trebuie lichiditate in piata acu!!! ... reverse ripo = fed-u n-are lichiditate ... pai nici nu-i de mirare ca vor cdbc!!! ... razboiul din ucraina geneaza cerere in dolari si fuga din euro ... sa vaz cum ii mai prostiti si pa-stia de se ocupa de banii altora :)) ...
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2023, 09:58)
au observat si romanii ca bvb e decuplata de la pietele internationale.
fed ul si pietele au observat ca nu mai merge cu smecheria: ne prefacem ca luptam cu inflatia, si inflatia dispare. nu, tata, dobanzi real pozitive, buget echilibrat nu record de deficit, si scoasa toate lichiditatea printata in economie in 2020, cam 1/3 din masa monetara. altfel bla bla ne luptam, blufam, nu mai tine.
guvernul roman, la o inflatie(calculata de ei deci ma gandesc ca e mai mare), de 10% , dintr-o dobanda la banca de 5,5 % iti mai ia 10% taxa. pai nu imi iei deja inflatia? mama lor de hoti. pe tipul asta de hotii de la romani, crede ciolacu si altii ca el ca facem economie "de succes". bazata pe excrocherii, si pe saracirea populatiei.
curat succes va fi.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2023, 12:41)
Aterizarea in piata economica reala va fi dura ptr. Europa
5. fără titlu
(mesaj trimis de tudor în data de 05.10.2023, 16:32)
ECB e din nou in LaLaLand, mai si ies si declara fel si fel de tampenii politice, de persuasiune ... iar continentul e la un pas de prabusire
Sa vezi ce vor baga din nou QE din pacate pt ei nu are efectul din US si atunci Euro se va duce in cap, poate pe la 1.5
6. Raspunsul e in exgrasul din confetinta d Stiglitz
(mesaj trimis de Liberal în data de 05.10.2023, 20:27)
Acolo consilierul pe probleme de securitate Jake Sullivan a scapat vorba cum ca ' :noi am creat sistemul de reguli internationale si ne am tinut de el cat timp ne a fost favorabil.' '' citarea e aproximativa dar si in sistemul financiar e valabila afirmatia asta.