CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND ÎNCURCI RĂPCIUNE CU BRUMAR ŞI BRUMĂREL: Campania agricolă de iarnă

• Agricultorii susţin că sprijinul statului pentru campania agricolă de toamnă vine târziu şi avertizează că producţia din 2009 va fi mai mică cu 30%

Peste agricultura noastră de subzistenţă s-au abătut în această toamnă o droaie de promisiuni electorale. Alegerile parlamentare au început să bată zgomotos la uşa tuturor partidelor politice, iar politicienii s-au arătat extrem de interesaţi de agricultori, fiind conştienţi că aproape jumătate din populaţia ţării locuieşte în mediul rural. Aşa-zisa campanie preelectorală a coincis anul acesta cu campania agricolă de toamnă. Însă, atât Guvernul cât şi opoziţia au demonstrat că în agricultură nu acţionează după nevoile sectorului ci după un calendar electoral în care promisiunile şi sprijinul vin cât mai aproape de data alegerilor, adică de luna noiembrie. Probabil că politicienii noştri au apreciat că toamna agricultorilor coincide cu toamna lor şi au confundat, conştient sau nu, răpciune cu brumar şi brumărel. Numai că toamna agricultorilor începe imediat cu sfârşitul verii, când au loc primele arături şi lucrări de fertilizare a solului, pentru toate acestea fiind necesare forme de sprijin stabilite din timp, în baza cărora ţăranii să-şi poată creiona o strategie. Ceea ce nu coincide deloc cu calculele politicienilor interesaţi de agricultură, a căror toamnă de-abia acum începe, când intrăm în octombrie, adică în linie dreaptă pentru alegeri. În a doua decadă a lunii septembrie, Guvernul liberal, prin vocea premierului Călin Popescu Tăriceanu, le-a promis ţăranilor un sprijin mai consistent decât cel de anul trecut, de 620 de lei la hectar pentru lucrările agricole din toamna acestui an. A urmat şi PSD-ul, care a mărit miza la 700 de lei, printr-o moţiune simplă, aprobată de Senat. Problemele de la agenţiile de plăţi din agricultură şi preţurile din ce în ce mai mari la seminţe, îngrăşăminte, pesticide şi motorină i-au făcut pe ţărani să salute cele două iniţiative, cu toate că erau singurii conştienţi de faptul că aceste promisiuni, de fapt nimic concret, vin destul de târziu pentru nevoile lor. În plus, din cauza unui circuit comercial corupt, ţăranii s-au plâns, în vara asta, că nu au putut să-şi valorifice eficient producţia-record de cereale şi că nu au pus suficienţi bani la ciorap pentru primele lucrări de toamnă.

• Calendarul lucrărilor agricole de toamnă

Datele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) arată că, la grâu, în anii normali, însămânţarea trebuie să aibă loc între 1-10 octombrie în jumătatea de sud a ţării şi cu 5-10 zile mai devreme, în cealaltă jumătate. "Este foarte important să se respecte epoca optimă de semănat, deoarece aceasta poate contribui cu 40-50% şi uneori cu 80% la realizarea nivelului producţiei de grâu", ne-a explicat Daniel Botanoiu, directorul executiv al FNPAR, adăugînd: "La orzul de toamnă epoca de semănat este cu circa 5 zile înaintea grîului (între 15 septembrie - 10 octombrie), pentru ca plantele să intre în iarnă bine înrădăcinate şi călite".

În ceea ce priveşte rapiţa, aceasta "se seamănă în perioada 5-15 septembrie în zona de sud a ţării şi 1-10 septembrie în celelalte zone". "Ca regulă generală în zonele din afara Câmpiei Române şi Câmpiei Banatului semănatul rapiţei poate începe după 20 august, iar în Câmpia Română şi Câmpia Banatului semănatul începe după 1 septembrie", conform FNPAR.

• Cât primesc agricultorii?

Cu toate acestea cei 620 de lei, calculaţi după un raţionament pe care doar Tăriceanu îl ştie, s-au pierdut undeva pe holurile Palatului Victoria, iar moţiunea simplă a social-democraţilor nu obligă Executivul să ţină cont de prevederile ei. În timp ce marea masă a agricultorilor era debusolată de promisiunile electorale şi conştientă de gravitatea situaţiei, FNPAR şi Federaţia Agrostar s-a înţeles într-un final cu Ministerul Agriculturii şi cu Guvernul pentru un sprijin financiar alocat culturilor de toamnă. Preşedintele Agrostar, Ştefan Nicolae, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă la Ministerul Agriculturii, că "ţăranii trebuie lămuriţi că moţiunea de sprijin a PSD nu a avut nicio valoare şi că nu se vor da nici cei 700 de lei la hectar, şi nici cei 620 de lei promişi de PNL". PSD-ul rămâne astfel păgubaş, cu toate că a conlucrat cu reprezentanţii agricultorilor la redactarea textului moţiunii şi a primit aplauze frenetice din partea lor, la vot. Astfel, în şedinţa de Guvern din a treia decadă a lunii septembrie au fost adoptate o serie de măsuri şi acte normative care permit acordarea unor forme de sprijin pentru înfiinţarea culturilor de toamnă.

• Sprijin insuficient şi târziu

Bugetul Ministerului Agriculturii a fost suplimentat cu 600 de milioane de lei, iar agricultorii vor primi, din octombrie, o parte din următoarea schemă de sprijin, cum a anunţat în premieră ziarul BURSA: o subvenţie de un leu pe litrul de motorină pentru înfiinţarea culturilor (n.n. în acest sens bugetul MADR a fost suplimentat cu suma de 131.040.000 lei), de care, potrivit lui Botanoiu, fermierii nu au beneficiat decât parţial la momentul arăturilor, începute chiar şi de la jumătatea lui august. Agricultorii vor primi însă, în baza unui memorandum, începând cu 2009, motorină la jumătate de preţ, colorată, ca urmare a reducerii accizei la motorina la nivelul de 21 euro/tonă. De asemenea, agricultorii vor primi un minimis de 200 de lei la hectar doar pentru suprafeţe cuprinse între 1 şi 120 ha. În baza acestui sprijin, care putea fi acordat încă de la începutul anului, dar nimeni nu a ştiut de el, se înfiinţează, potrivit MADR o suprafaţă totală de circa 1.200.000 ha, cu toate că aceleaşi rapoarte anunţă că "anual, în România se înfiinţează culturi de toamnă pe circa 2.700.000 ha, cuprinzând în principal grâu, rapiţă, orz, orzoaică".Un ajutor de minimis vor primi şi horticultorii ce variază între 1.110 lei/hectar şi 3.700 lei/hectar, pentru suprafeţe de maximum 3 ha, tot un sprijin care putea fi acordat, potrivit preşedintelui Agrostar", Ştefan Nicolae, încă din luna martie. Totodată pentru sectorul agriculturii ecologice, sprijinul este de 700 lei/hectar pentru culturi de viţă de vie şi livezi aflate în perioada de conversie, pentru o suprafaţă de maximum 20 hectare pentru fiecare producător. De asemenea, se acordă 75 lei pentru familia de albine certificată în sistemul de agricultură ecologică, până la maximum 50 de familii de albine pentru producător. Pentru culturi de teren arabil, păşuni şi fâneţe permanente aflate în perioada de conversie se acordă o sumă de 425 lei/hectar, pentru o suprafaţa de maximum 20 hectare pentru fiecare producător. Agricultorii vor mai putea lua credite de producţie, pe durata unui an agricol, la care statul va achita 30% din valoarea împrumutului de maxim 1.000 de lei la hectar. Întrucât acest sprijin, precum şi cel au motorinei cu acciză redusă la 21 euro/tonă au fost formulate pe bugetul anului viitor, agricultorii vor primii ajutorul statului în toamna anului 2009.

• Agricultorii: "Atât s-a putut"

Daniel Botanoiu a subliniat că sprijinul actual a venit foarte târziu. "În mod cert producţia din primăvară va fi afectată de aceste întârzieri într-un procent de circa 30%", a precizat directorul executiv al FNPAR, care a subliniat că în 2009 nu vom mai avea producţia record de anul acesta. Statistica MADR arată că în agricultură nu prea am avut doi ani consecutivi cu producţii bune. "Astea au fost posibilităţile", a subliniat Ştefan Nicolae, în cadrul conferinţei de presă. Şi Tudor Dorobanţu, secretarul general al Agrostar, ne-a declarat, recent, că din punct de vedere al campaniei agricole actuale, în 2009, vom aveam producţii agricole mai mici cu 30%-35%.

Exceptând ajutorul de credit, care se acordă peste un an, rămâne însă de văzut cum şi mai ales când vor fi alocaţii ajutorul de minimis şi leul pentru motorină, care împreună, însumează, pentru fiecare agricultor, cel mult 300 de lei la hectar, mai ales că întrăm în luna octombrie. Iar potrivit agricultorilor Guvernul liberal ar putea fi răsplătit cu aceeaşi monedă: voturi puţine, precum banii alocaţi.