Ce se va întâmpla cu "rezilienţa" pe terenul de fotbal?

Disputa în jurul cazului Colţescu pare să se fi încheiat dacă punem la socoteală şi concluzia lui Make de ieri, cum că "Colţescu era negru".

Părerea mea este, însă, că trebuie s-o luăm de la capăt şi să constatăm că avem de-a face de fapt cu un conflict al limbilor, mai exact cu o acţiune punctuală a limbii engleze împotriva limbii române.

Vorbitorul needucat de limbă engleză crede probabil că atunci când vorbim în limba română suntem nişte idioţi care se exprimă în engleză, dar nu pot fi înţeleşi pentru că vorbesc o engleză stricată. Teza pare a fi susţinută şi de numărul mare de barbarisme care forţează intrarea din limba engleză în limba română, deşi fenomenul e manifest prin contribuţia unor vorbitori de română needucaţi.

Ce s-a întâmplat de fapt în incidentul de pe stadion. Colţescu (trec peste informaţia recentă că de fapt ar fi fost Şovre) i-a zis unui coleg, în limba română, că e vorba de "ăla negru", referindu-se la Webo. Un coleg al lui Webo, Demba Ba, a crezut, comform tezei schiţate mai sus, ca românul nu foloseşte (sau nu are) o limbă maternă şi că se exprimă în engleză. El a aproximat auditiv emisia sonoră a cuvântului "negru" în română, ca fiind emisia cuvântului "negro", în engleză americană. Ca urmare, l-a acuzat pe Colţescu de rasism.

În engleză, termenul "negro" are o istorie recentă zbuciumată. De cinci decenii încoace este perceput ca un termen peiorativ, care implică rasism. Iată pe scurt istoria care l-a adus în această situaţie, istorie care este relatată pe larg de John Babcock pe site-ul Ferris State University (https://www.ferris.edu/HTMLS/news/ jimcrow/question/2010/october.htm).

Utilizat după anii 1920, pentru a înlocui termenul "de culoare", "negro"a devenit termenul prin care s-au descris pe ei înşişi majoritatea "afro-americanilor". "Negro" a devenit inacceptabil din punct de vedere social abia după 1966, atunci când Stokely Carmichael a inventat expresia "puterea neagră" (Black Power) la un miting din Mississippi. Carmichael a susţinut convingător şi în cartea sa de referinţă din 1967, "Black Power: The Politics of Liberation in America", că termenul "negro"implică inferioritate, şi a propus inlocuirea lui cu "black". Curând, în cercurile activiştilor negri, "black" a devenit compatibil cu "membru al establismentului".

Publicaţii importante precum Ebony au trecut de la "negro" la "black", iar publicul a făcut-o şi el, "black" devenind preferinţa majorităţii după 1974. Atât Associated Press, cât şi New York Times l-au abandonat pe "negro" în anii 1970, iar până la mijlocul anilor 1980 chiar şi cele mai "clasicizante" instituţii, precum Curtea Supremă a SUA, au încetat în mare parte să îl mai folosească. În 1988, după ce mişcarea "puterea neagră" a dispărut, mulţi lideri au decis că este necesară o altă schimbare semantică: impulsul a condus către "african american" ("afro-american").

Isteria care s-au produs la noi după apariţia acestui caz prin încercarea cu pretenţii umoristice de a elimina "negru" din toate situaţiile din limba română în care trebuie să folosim termenul "negru" este un simptom al bolii românului care face haz de necaz, dar mai ales arată că nu s-a înţeles despre ce vorba în cazul dat. Cum spuneam, Colţescu a vorbit în limba română şi a fost clar şi corect. Demba s-a aflat în confuzie: a crezut că românul a vorbit în engleză.

Dacă am transforma confuzia din capul lui Demba în logică, atunci ar trebui să ne simţim jigniţi ca români pentru faptul că în Croaţia există o localitate al cărei nume începe cu litera P şi se termină cu litera a, celelalte două litere fiind u şi l. Este drept ca ar fi dificil ca români să ne propunem ca destinaţie turistică această localitate balneară, dar nu imposibil. Mai greu ar fi să povestim prietenilor pe unde am fost. În schimb, e cert că nici o localitate din România nu s-ar infrăţi cu cea din Croaţia, ceea ce ar fi un caz clar de discriminare. Mult mai grav ar fi dacă locuitorii localităţii croate s-ar simţi ofensaţi de existenţa cuvântului "omonim" din limba română. Cred că mai uşor ar fi să renunţăm noi la cuvantul în cauză, decât să renunţe croaţii la denumirea celebrei localităţi balneare.

Un exemplu, care arată că suprapunerea de forme sonore ale cuvintelor poate fi şi neconflictuală, este ceea ce se întâmplă în cazul unei localităţi din Austria, care se numeşte "Fucking" şi despre care americanii care nu ştiu că mai există şi alte limbi decât engleza americană cred că acest cuvânt reprezintă un rezumat binevenit al majorităţii conversaţiilor lor, devreme ce tot ce pot face atunci când îl vizitează este să fure panoul de la intrarea în localitate şi să cumpere suveniruri care prezintă explicit numele oraşului. Pe de altă parte, trebuie să admitem că o variantă soft a acestei istorii ar fi aceea că oraşul austriac este foarte cunoscut în America şi că majoritatea conversaţiilor pe care americanii needucaţi din filme le au între ei se referă de fapt la acest oraş şi nu la altceva.

Deja prevăd conflicte pe terenul de fotbal pe care le va genera termenul "rezilienţă", care a fost introdus în documente europene redactate în română şi semnate de România cu un sens care nu există în limba română.

P.S. (ca la scrisori) Austriecii au cedat: au anunţat acum două săptămăni că vor schimba numele localitaţii în "Fugging".