CEC îşi poate schimba strategia de privatizare

• Privatizarea BCR se apropie de finalizare, cu speranţa că despăgubirile pe care statul şi le asumă vor rămâne cu mult sub 50% din preţul contractului de privatizare

• Privatizările BCR şi CEC mai au foarte puţin timp de mers în tandem deoarece ieri Comisia de Buget, Finanţe, Bănci din Camera Deputaţilor a avizat favorabil, cu doar un vot împotrivă, proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei 33/2006 pentru finalizarea privatizării BCR

• Cu toate acestea, Mihai Tănăsescu, preşedintele Comisiei Buget, Finanţe, Bănci din Camera Deputaţilor, ne-a spus că ministrul Finanţelor a lăsat să se înţeleagă că se va mai gândi la privatizarea CEC şi la o posibilă schimbare de strategie • Mihai Tănăsescu: "Este important ca CEC-ul să rămână la stat"

Deputatul PSD Mihai Tănăsescu ne-a spus: "Autorităţile trebuie să se mai gândească în privinţa privatizării CEC, iar ministrul Finanţelor mi-a spus că se va gândi în privinţa asta". Domnia sa este de părere că investitorii români care au acuzat faptul că Guvernul a organizat a doua licitaţie pentru vânzarea CEC tot cu cei care au participat la prima licitaţie şi care au avut oferte nesatisfăcătoare "au şi nu au dreptate".

Tănăsescu spune că "investitorii au dreptate pentru că atunci când are loc un nou proces trebuie repornită licitaţia de la zero, dar nu au dreptate dacă luăm în considerare argumentul Guvernului potrivit căruia timpul era un factor important, iar procesul de privatizare trebuia urgentat". Domnia sa crede că aceste semnale, precum şi faptul că CEC este o instituţie importantă a statului şi ar trebui să rămână o bancă de stat, "pot conduce la o modificare de concept în privinţa privatizării CEC şi inclusiv la o modificare a strategiei de privatizare".

Preşedintele Comisiei din Cameră consideră că trebuie luate în calcul toate metodele de privatizare, inclusiv subscripţia publică de acţiuni, "dar cel mai important este restructurarea acestei bănci". Mihai Tănăses-cu: "statul trebuie să rămână acţionar majoritar pentru că această piaţă are un potenţial enorm în anii următori".

Cu toate acestea, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, ne declara în urmă cu două săptămâni, că privatizarea CEC cu investitori autohtoni nu poate fi luată în calcul întrucât nu se află în strategia de privatizare a CEC.

Graţiela Iordache, vicepreşedintele Comisiei de Buget, Finanţe, Bănci din Camera Deputaţilor, crede că "CEC reprezintă acum foarte puţin pe piaţă, iar a avea o bancă naţională ţine mai mult de mândria naţională şi nu are considerente comerciale". Cu toate acestea, domnia sa apreciază că "este de discutat o eventuală schimbare de strategie în privatizarea CEC", afirmând că "cea mai bună soluţie ar fi fost privatizarea CEC pe piaţa de capital". Graţiela Iordache a adăugat că "dacă va fi vândută, măcar noul proprietar ar putea să o listeze la BVB".

• BCR nu se teme de "drobul de sare"

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei 33/2006 privind finalizarea privatizării BCR a trecut ieri de Comisia de Buget, Finanţe, Bănci din Camera Deputaţilor şi mai are nevoie doar de votarea Ordonanţei în Senat pentru ca privatizarea să fie încheiată. Actul aprobă unele derogări de la legislaţia în vigoare în ceea ce priveşte ajutorul de stat care nu poate depăşi 50% din preţul contractului de privatizare (3,75 miliarde euro) şi nici data de 31 decembrie 2013. Ajutorul de stat constă în sumele pe care ar putea să le solicite cei care au avut scrisori de garanţie semnate de Bancorex (care a fuzionat cu BCR) şi returnarea acestora nu se poate face mai târziu de finele anului 2013.

Mihai Tănăsescu ne-a declarat că "doar, potenţial, despăgubirile pe care le acordă statul pot atinge 50% din contract, dar clauza din contract oferă noului proprietar aceste garanţii". Domnia sa crede că "despăgubirile excesive" pe care le oferă statul şi care au fost contestate până acum "sunt doar ipotetice". Tănăsescu ne-a spus că "există un inventar al riscului în anexa contractului de privatizare care conţine preluările pe care le-a făcut BCR în cazul Bancorex sau Banca Română de Comerţ Exterior, dar mai sunt şi alte clauze în anexa contractului care sunt secrete".

Graţiela Iordache ne-a spus că "lista litigiilor şi angajamentelor legate de activitatea Bancorex este confidenţială şi nu putem estima nivelul despăgubirilor", adăugând că "ar fi fost mult mai simplu să se facă public acest lucru".