CEL MAI MARE DECLIN DIN 2011 ÎNCOACE SAXO BANK: Piaţa americană de acţiuni se prăbuşeşte

Actualizare 14:17 BBC Mundo: "Bursa de la New York a avut o luni neagră, iar prăbuşirea cotaţiilor «a declanşat» toate alarmele în SUA"

Bursa de la New York a avut o luni neagră, ce a dat frisoane investitorilor şi brokerilor pe pieţele financiare, iar prăbuşirea cotaţiilor "a declanşat" toate alarmele în Statele Unite, relatează BBC Mundo.

Indicele Dow Jones de Industriales a încheiat sesiunea la 24.345,75 puncte, cu 4,6% mai puţin faţă de şedinţa precedentă. A fost a doua zi consecutivă de scădere şi cea mai mare depreciere procentuală începând din 2011. În acel an, neîncrederea generalizată în viabilitatea euro şi temerile legate de situaţia delicată privind datoria publică în Spania şi Italia, în plin colaps al economiei Greciei, au dus la "un august de puternice scăderi pe pieţele bursiere".

Mult mai grav a fost ceea ce s-a întâmplat în 2008, când criza financiară apărută în SUA, în urma falimentului băncii Lehman Brothers, a declanşat un seism economic global, ce a lăsat milioane de persoane fără locuri de muncă în toată lumea.

Dar, specialiştii preconizează că ceea ce s-a întâmplat lunea aceasta la Wall Street nu este atât de grav, deşi provoacă o atât de mare nelinişte.

Pentru a înţelege ce s-a întâmplat, trebuie reamintite cinci elemente cheie.

• Pericolul inflaţiei

Turbulenţele au început vineri, când Departamentul de Muncă al SUA a publicat cifrele privind piaţa muncii. Comunicatul menţiona o creştere a salariilor cu mult mai mare decât se estimase.

Faptul că în SUA a existat o situaţie virtuală privind o ocupare semnificativă a forţei de muncă şi angajaţii au primit salarii mai mari ar putea părea o veste bună. Dar în economie lucrurile nu sunt niciodată atât de simple. Yogita Linaye, corespondent BBC, a explicat: "Salariile cresc şi estimările sunt că lumea va cheltui mai mult, ceea ce va face să crească preţurile".

Pericolul de inflaţie este un indicator cheie pentru a asigura o economie sănătoasă. În mod normal, "arma" pe care o au băncile centrale pentru a o menţine la nivelul dorit este "preţul banilor", dobânda de referinţă. Pieţele financiare anticipează de ceva timp că Rezerva Federală (Fed) o va majora de două sau trei ori anul acesta.

Dar, potrivit lui Ligaye, dată fiind puternica majorare a salariilor, "acum se tem că o va face de mai multe ori".

Aceasta va fi una dintre provocările cărora va trebui să le facă faţă Jerome Powell, noul preşedinte al Fed. Powell va trebui "să ia decizii clare legate de creştere, dar fără a alarma investitorii", subliniază Ligaye.

O serie de analişti au avertizat că politica de stimulente aplicată de Guvernul Trump poate duce la o supraîncălzire a economiei, iar unii dintre aceştia au interpretat ultimele zile de la Bursă drept o confirmare a acestor temeri.

• Pierderea încrederii

Deocamdată este devreme pentru a spune dacă ultimele evoluţii sunt trecătoare sau anunţă "o lovitură" mai gravă.

"Ceea ce este evident este că multă lume şi-a pierdut încrederea", a declarat, pentru BBC Mundo, Lawrence Harris, profesor de Finanţe la Universitatea de Sud din California.

Deprecierea bursei este un semn că există o ofertă mai mare decât cererea de active. Atunci când sunt mai mulţi vânzători decât cumpărători preţurile scad, aşa cum s-a întâmplat vineri şi luni.

Această evoluţie ar putea fi relaţionată cu unele dintre politicile lui Trump.

"Mulţi investitori şi-au dat seama că, dacă SUA au un deficit public de 1.000 miliarde de dolari, acesta va trebui plătit sau, cel puţin, finanţat", a afirmat Harris.

Preşedintele SUA a impulsionat o reformă fiscală care a redus impozitele companiilor şi multor salariaţi, dar cu preţul diminuării veniturilor publice şi, în consecinţă, s-a mărit deficitul.

Conform estimărilor Biroului pentru buget din Congres, acesta va creşte până la 1.700 miliarde dolari în zece ani, din cauza reformei.

Acesta este unul dintre motivele pentru care investitorii încep să aibă îngrijorări legate de economia ţării.

"Se pare că euforia pe care unii au simţit-o în primul moment al reformei fiscale nu ar fi justificată", susţine Harris.

• Restricţiile pentru comerţul liber

Experienţa arată că pieţele financiare preferă un cadru dereglementat şi facilităţi pentru afaceri. SUA au fost, istoric, un mare campion al comerţului internaţional liber. Guvernul Donald Trump, însă, merge pe o politică protecţionistă pentru a încuraja producţia internă în faţa competiţiei externe.

Guvernul a impus recent taxe foarte mari pentru importurile de maşini de spălat şi panouri solare.

"Ceea ce se întâmplă în ultimele zile este probabil relaţionat şi cu faptul că SUA devin tot mai mult anticomerciale", afirmă Harris. Pieţelor nu le place acest lucru, deoarece, atunci când "se restricţionează comerţul, se restricţionează creşterea".

• Nimic nu poate creşte la nesfârşit

Deşi deciziile Guvernului influenţează comportamentul bursei, mai există şi alte variabile. Unele, atât de simple şi inexorabile, precum trecerea timpului.

După criza din 2008, Wall Street a acumulat şapte ani consecutivi de prosperitate.

"Piaţa creşte de suficient timp şi dă senzaţia că şi-a atins limita", precizează Harris. În acest timp, "pieţele s-au bucurat de o stabilitate fără precedent".

"Când lumea nu percepe riscuri este mai dispusă să cumpere şi acum îşi va da seama că lucrurile sunt mai riscante decât s-a gândit". Astfel că Harris consideră că, pe termen scurt, preţul acţiunilor va continua să scadă.

Într-un context cu mai puţină siguranţă, marile corporaţii şi entităţi financiare care operează pe piaţă vor avea un apetit mai redus de a-şi asuma riscuri.

"Strategiile din ultimii ani s-au bazat pe stabilitate şi acum mulţi îşi dau seama că piaţa nu era atât de stabilă precum părea".

Cât de mult trebuie să ne îngrijorăm?

Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile nu este liniştitor, dar, potrivit lui Heather Long, de la The Washington Post, "nu este momentul să intrăm în panică". Analiştii nu preconizează deocamdată un colaps sistemic precum cel din 2008.

"Ceea ce s-a întâmplat ar putea avea impact asupra încrederii investitorilor, dar este greu de imaginat un scenariu precum acela", a dat asigurări Harris.

Importanţa scăderilor din ultimele zile se reduce, dacă se ţine cont de faptul că bursa era la maxime istorice.

"Valoarea acţiunilor a scăzut la nivelul la care se afla la mijlocul lui decembrie şi atunci toată lumea era de acord că nivelul era foarte ridicat. Asta nu îi va afecta mult pe termen scurt". Inclusiv, semnalează Harris, ar putea reprezenta o oportunitate.

"Pentru toată lumea care nu a economisit suficient pentru pensie poate fi o ocazie de a achiziţiona acţiuni la un preţ redus", a subliniat acesta.

-----------

Actualizare 14:15 EUGEN TEODOROVICI:"Scăderea burselor nu ne afectează"

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, astăzi, că scăderea burselor nu afectează România, amintind că ţara noastră a împrumutat două miliarde de euro de pe pieţele externe, iar acest lucru arată "foarte clar", în opinia sa, interesul investitorilor.

"Teoretic, orice poate să afecteze, într-un fel sau altul. Partea bună este, şi preiau ca mesaj pozitiv ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecuta la Ministerul de Finanţe, am avut un împrumut de două miliarde de euro, ceea ce arată foarte clar interesul investitorilor faţă de piaţa din România, de economia din România, mai ales pe termen lung - e un mesaj important", a precizat Teodorovici, la Palatul Parlamentului.

Un alt argument care demonstrează stabilitatea pieţei româneşti este, potrivit ministrului de Finanţe, structura investitorilor.

"Sunt investitori din ţări precum Germania, Austria, Marea Britanie, din America. La fel, costurile sunt unele foarte avantajoase. Sunt chestiuni care arată foarte clar încrederea investitorilor străini în economia României pe termen lung, ceea ce contează", a susţinut Eugen Teodorovici.

V.D.

------

Actualizare 14:12 Vasilescu, BNR: "Suntem în faţa unei necunoscute şi aşteptăm efectele, dar nu vine criza"

Scăderile de pe pieţele internaţionale reprezintă o necunoscută ale cărei efecte vor fi observate în zilele următoare, dar nu va veni o criză, aceste contracţii reprezentând o corecţie, nu o cădere, a declarat, astăzi, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Adrian Vasilescu.

Bursele din întreaga lumea au înregistrat astăzi a doua zi de scădere consecutivă.

Vasilescu nu consideră că aceste scăderi reprezintă un semnal al venirii crizei, potrivit News.ro.

Vasilescu a declarat pentru Digi24: "Întotdeauna o astfel de afirmaţie este periculoasă pentru că şi Primul Război Mondial a început în zile senine, pieţele internaţionale nu se aşteptau să înceapă războiul. Şi o criză poată să înceapă, aparent din senin, dar acum nu vine criza. Ce se întâmplă pe piaţa americană este legat de evenimentele din aceste zile. În primul rând, este schimbată conducerea Fed. (...) Toată lumea se aşteaptă la creşterea dobânzilor în Statele Unite. Încă din vară vorbim de creşterea dobânzilor în toată lumea şi în primul rând în Statele Unite, că de acolo se dă semnalul. De 111 ani, toate crizele au venit de acolo, din Statele Unite".

Consilierul guvernatorului BNR a atras atenţia că aceste scăderi vin pe fondul creşterii consumului şi a inflaţiei.

Acesta a mai afirmat: "Au crescut salariile, a scăzut şomajul, şi acesta este un semnal pentru creşterea consumului. Consumul mai mare aduce inflaţie, este clar că va fi inflaţie. Inflaţia mai mare va aduce dobânzi mai mari. Investitorii au început să vândă ca să-şi conserve banii. Efectele se răsfrâng asupra întregii planete. Suntem în faţa unei necunoscute şi aşteptăm efectele în zilele următoare. Dar, repet, nu vine criza".

Cele mai mari burse din Uniunea Europeană (UE) au deschis ziua de astăzi cu scăderi şi de peste 3%, după contracţiile de pe pieţele asiatice şi americane.

(A.C)

---------

Pieţele bursiere europene "sunt în grafic" ca să înregistreze cea mai defavorabilă zi de tranzacţionare după votul Brexit (iunie 2016), după ce vânzările masive de active s-au extins pe plan global pentru a treia zi, transmit Reuters şi Financial Times.

Indicele pan-European STOXX 600 a scăzut, azi dimineaţă cu 2,2%, a şaptea zi de declin consecutiv şi cea mai defavorabilă zi de după 27 iunie 2016.

Bursa de la Londra a deschis şedinţa de marţi în scădere cu 3%, indicele principal DAX 30 al Bursei de la Frankfurt înregistra un declin de 3,60%, în timp ce indicele principal CAC 40 al Bursei de la Paris a scăzut cu 3,10%. Cel mai semnificativ declin, de 5,2%, l-a înregistrat grupul bancar elveţian Credit Suisse la Bursa de la Zurich.

Indicele FTSE MIB al Bursei italiene a scăzut cu 3,6%, iar indicele Ibex al Bursei spaniole înregistra un declin de 3,36%.

Principalii indici ai bursei de pe Wall Street, Dow Jones Industrial Average şi S&P 500 Index, au înregistrat în timpul şedinţei de tranzacţionare de ieri cel mai semnificativ declin începând din 2011, în condiţiile în care investitorii estimează că Rezerva Federală a SUA (Fed) va fi nevoită să majoreze rapid dobânzile după ce randamentul la obligaţiunile de stat pe 10 ani a atins cea mai ridicată valoare din ultimii patru ani.

Indicele Dow Jones s-a depreciat până la finalul şedinţei de luni cu 4,60%, ajungând la valoarea de 24.345,75 puncte, în scădere cu 1.175,21 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, în timp ce indicele S&P 500 a scăzut cu 4,10%, la 2.648,94 puncte, iar indicele Nasdaq Composite Index a înregistrat un declin de 3,78%, la 6.967,53 puncte.

La New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol light sweet crude cu livrare în luna martie a scăzut cu 1,30 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 64,15 dolari.

• Bursele asiatice, în scădere

Bursa japoneză a închis şedinţa de marţi în scădere cu 4,73%, indicele principal Nikkei-225 ajungând la valoarea de 21.610,24 puncte, în scădere cu 1.071,84 puncte, comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, potrivit Kyodo. Bursa sud-coreeană a încheiat şedinţa de marţi în scădere cu 1,54%, indicele principal Kospi ajungând la 2.453,31 puncte, în scădere cu 38,44 puncte comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, conform Yonhap.

Bursa din Shanghai a închis şedinţa de marţi în scădere cu 3,40%, indicele Shanghai Composite Index a ajuns la valoarea de 3.370,65 puncte, în scădere cu 116,85 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, transmite Xinhua.

Bursa din Hong Kong a încheiat prima şedinţă de tranzacţionare de marţi în scădere cu 4,94%, indicele Hang Seng a ajuns la valoarea de 30.651,31 puncte, în scădere cu 1.593,91 puncte comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, transmite Xinhua, potrivit Agerpres.

• John J.Hardy, Saxo Bank: "Intervenţia oficială e inevitabilă"

Contextul de volatilitate scăzută poate fi considerat încheiat, situaţia din 2017 şi începutul lui 2018 putând fi considerată o anomalie ieşită din comun, a declarat şeful strategiei pe acţiuni al Saxo Bank, Peter Garnry, după şocul de ieri generat de vânzările masive de acţiuni americane.

"Până acum, totul pare înfricoşător, dar şi ţinut sub control, cumva", afirmă şeful strategiei FX John J. Hardy, adăugând că mişcarea masivă a fost generată de banii rapizi - adică de tranzacţionările algoritmice şi pe marje. "Să vedem acum care va fi reacţia banilor lenţi", mai spune Hardy.

"Traderii care caută alternative mai sigure ar trebui să se orienteze către yenul japonez sau către titlurile de Trezorerie SUA pe 2, 5 şi 10 ani", spune Hardy, care atrage atenţia că nu există variante ieftine de a te proteja, odată ce bestia volatilităţii a fost pusă în libertate.

"Este cel mai semnificativ crash generat de un selloff (n.r. vânzări masive de acţiuni) de la cel din august 2015", mai afirmă Garnry, care e de părere că această variaţie de 12% în S&P 500 va produce o reacţie în lanţ. Reacţia a început vinerea trecută, când o creştere neaşteptată a salariilor în SUA (reflectată în raportul lunar, n.r.) a generat o creştere de dobânzi.

"S&P 500 futures a recuperat deja 2,6% din pierderile suferite", spune analistul tehnic pe acţiuni de la Saxo Bank, Kim Cramer Larsson, care crede că se va mai produce o corecţie pozitivă.

Şeful strategiei pe mărfuri de la Saxo Bank, Ole Hansen, spune că preţul aurului este sprijinit în acest moment de un trend risk-off, în vreme ce raportul aur/argint rămâne sub 80 - un semnal de calm aparent.

• Jon Ulin, reprezentant al Ulin & Co. Wealth Management din Florida:

"Un declin de 1.600 de puncte pe parcursul unei zile (n.r. al indicelui Dow Jones) este cauzat mai mult de algoritmi şi de tranzacţii de înaltă frecvenţă decât de evenimente macro sau de traderi care «aleargă rapid» către cea mai apropiată ieşire de incendiu".

• Roberto Perli, fost economist Fed şi partener la societatea consultanţă Cornerstone Macro LLC din Washington, declară:

"Un minus de 1.000 de puncte pentru Dow Jones atrage atenţia. Ceea ce trebuie să ştim este dacă există vreun motiv fundamental pentru care piaţa bursieră reacţionează aşa. Este ceva în neregulă cu economia sau asistăm la corecţia unor excese din trecut?"

• Michael McDonough, economist-şef la Bloomberg Economics, spune:

"Este important să vedem ce se va întâmpla în următoarele două zile. Toată lumea este de acord că o anumită corecţie a pieţei era de aşteptat. Trebuie să vedem dacă va continua scăderea, iar dacă acest lucru se va întâmpla, atunci declinul se va transforma într-un factor major de distrugere a ciclului economic".